Nu vestigiile medievale sunt singurul punct de atracţie la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, ci şi toaleta amenajată în incintă. Aceasta a costat Primăria nu mai puţin de 370.000 de euro, din fonduri europene, şi este considerată obiectiv turistic.
În interiorul acesteia, într-un spaţiu delimitat cu sticlă, aflându-se vestigii medievale, respectiv un traseu de zid în formă de ”L” al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.
Şeful Muzeului, Gabriel Rustoiu, susţine că atunci când face tururi ghidate el aduce turiştii şi aici pentru că ”este o atmosferă liniştită, cu muzică frumoasă”, iar cele trei planuri arată ”evoluţia oraşului”. Preţul de intrare este de un leu.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer, declara, în 2015, că principalul motiv pentru construirea toaletei publice a fost punerea în valoare a zidului medieval, al unui fost depozit de făină din secolul XVII, care a fost probabil o anexă a Palatului Princiar.
Întreg obiectivul a fost finanţat din fonduri europene, iar preţul s-a ridicat la 1.668.319 de lei, dintre care 300.000 de lei au fost alocaţi pentru dotarea grupului sanitar. Restul banilor au fost folosiţi pentru descărcări arheologice şi lucrări specifice de punere în valoare a vestigiilor.
Grupul sanitar este situat în subteran, fiind administrat de o firmă privată, şi dispune de toalete pentru bărbaţi, femei şi persoane cu handicap. Acesta are şi un hol imens, cu bănci, amplasate faţă în faţă cu vestigiile, iar în spatele acestora se află trei planuri, din secolul XVIII, ale Cetăţii Alba Carolina. De altfel, potrivit istoricului Gabriel Rustoiu, director al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, depozitul de făină apare pe harta primului arhitect al Cetăţii Alba Carolina, Giovanni Morando Visconti, în anul 1711, însă nu mai apare pe o hartă a Cetăţii Alba Carolina din anul 1936, ceea ce înseamnă că zona a fost reamenajată în această perioadă.
În faţa vestigiilor se află un alt plan pe care stă scris: ”Vestigii medievale: depozitul de făină – sec. XVII. Construcţie de zidărie din piatră, din care se păstrează parţial un traseu de zid în forma literei –L–. Edificiul poate fi identificat cu magazia de făină ce apare marcată cu litera K pe planul lui G.M. Visconti la 1711. Depozitul făcea corp comun cu zidul de protecţie ce delimita incinta Palatului Princiar în perioada Medievală (sec. XVI-XVII)”. Giovanni Morando Visconti a fost înmormântat în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia.
În Alba Iulia mai există alte două toalete publice. Una dintre ele se află în apropierea Parcului Unirii şi Laturii de Vest a Cetăţii Alba Carolina, iar accesul este permis pentru localnici şi turişti după ce plătesc taxa de un leu. Aproape de locul în care s-a construit Skatepark-ul din Cetatea Alba Carolina, în toamna anului 2015, a fost amenajată o a treia toaletă publică, aici nefiind taxă de intrare. În apropierea acesteia se află un teren de fotbal şi mai multe terenuri de tenis.
Potrivit reprezentanţilor primăriei, în municipiu sunt amplasate 62 de toalete ecologice, majoritatea în Cetatea din Alba Iulia, iar numărul acestora se va suplimenta în weekenduri, când sunt organizate evenimente, festivităţi sau festivaluri. Alte toalete ecologice se află în centrul municipiului şi la Parcul Dendrologic de pe Valea Popii, unde se regăseşte şi o pistă pentru biciclişti şi un parc de aventură.
Sursa: agerpres.ro
