Banca Mondială a redus drastic prognoza pentru România: creștere economică de doar 0,5% în 2026

Banca Mondială a revizuit semnificativ în scădere estimările privind evoluția economiei din România, anticipând pentru 2026 o creștere de doar 0,5%, față de 1,3% cât prognoza la începutul anului.

Noua evaluare apare în raportul ECA Economic Update și reflectă impactul măsurilor de austeritate și al politicilor economice restrictive, care au afectat consumul și dinamica generală a economiei. Pentru 2027, instituția estimează un avans de 1,4%, de asemenea în scădere față de prognoza anterioară de 1,9%.

Potrivit experților Băncii Mondiale, ritmul de creștere a încetinit brusc pe fondul ajustărilor fiscale adoptate de Guvern. Înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, alături de politica monetară restrictivă, au redus semnificativ consumul privat. Acesta a crescut cu doar 0,6% anul trecut, comparativ cu aproape 6% în 2024, ceea ce a tras în jos creșterea economică la 0,7%, cel mai slab ritm de după pandemia de COVID-19.

În același timp, raportul subliniază că măsurile fiscale au contribuit la reducerea deficitului bugetar, care a coborât la aproximativ 8% din PIB, de la 9,3% în 2024. Estimările indică o continuare a ajustării, cu un deficit care ar putea scădea sub 6% din PIB până în 2027.

La nivel regional, perspectivele sunt de asemenea rezervate. Creșterea economică în Europa și Asia Centrală este estimată să încetinească la 2,1% în 2026, pe fondul tensiunilor geopolitice, al conflictelor din Orientul Mijlociu și al fragmentării comerțului global.

Vicepreședintele Băncii Mondiale pentru regiune, Antonella Bassani, a atras atenția că reziliența economică este pusă la încercare, în special în țările dependente de importurile de energie. În acest context, sunt necesare politici țintite pentru protejarea categoriilor vulnerabile și pentru susținerea mediului de afaceri.

La rândul său, economistul-șef pentru regiune, Ivailo Izvorski, a subliniat necesitatea unor reforme ambițioase care să stimuleze competitivitatea, antreprenoriatul și calitatea educației, avertizând că politicile industriale trebuie utilizate cu prudență și doar temporar.

Raportul indică faptul că, fără măsuri structurale consistente, economia României riscă să rămână într-o zonă de creștere modestă, cu presiuni persistente asupra consumului și investițiilor.