AEI: Reducerea voluntară a consumului de energie nu poate acoperi un deficit de până la 2.500 MW

Reducerea voluntară a consumului de energie electrică ar putea aduce cel mult 100-200 MW în sistem, fiind insuficientă în condițiile unui posibil deficit de până la 2.500 MW în orele de vârf, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.
Specialistul susține că România importă deja aproximativ 1.700 MW în orele serii, iar un eventual deficit ar putea crește semnificativ dacă ar fi oprită și a doua unitate de la Cernavodă. În plus, consumul poate crește pe fondul caniculei, în timp ce seceta afectează și țările vecine, de unde România ar putea avea nevoie să importe energie.
„Voluntariatul energetic are o limită foarte clară – factura economică”, afirmă Dumitru Chisăliță. Potrivit acestuia, companiile nu pot opri instantaneu producția fără pierderi, deoarece numeroase procese industriale presupun cicluri tehnologice continue, materii prime aflate în lucru, instalații care trebuie menținute în funcțiune și contracte cu termene de livrare.
În estimarea AEI, industria ar putea contribui cu 30-80 MW prin reducerea voluntară a consumului, instituțiile publice cu 20-40 MW, centrele comerciale și clădirile de birouri cu alte 20-40 MW, iar populația cu 20-50 MW. Reducerea iluminatului ornamental, publicitar și a altor consumuri ar putea aduce câte 10-20 MW.
În total, acestea ar reprezenta doar 5-10% dintr-un eventual deficit de seară de 1.500-2.500 MW, arată Chisăliță. Primele economii ar putea fi obținute prin limitarea climatizării, a iluminatului ornamental, a încărcării vehiculelor electrice sau a activităților programabile. Pentru reduceri mai mari, însă, ar fi necesară implicarea industriei, cu costuri economice importante.
Președintele AEI consideră că reducerea consumului ar fi trebuit pregătită din timp prin mecanisme contractuale de flexibilitate, astfel încât companiile care își reduc temporar activitatea să fie compensate atât pentru disponibilitate, cât și pentru energia neconsumată.
El mai arată că sectoarele critice – spitalele, sistemele de alimentare cu apă, telecomunicațiile, aeroporturile, structurile de ordine publică și instalațiile energetice – trebuie protejate aproape integral.
Autoritățile au declarat stare de alertă energetică la nivel național pentru luna august, pe fondul reducerii producției de energie electrică, cauzată de secetă și de debitele scăzute ale râurilor și Dunării.