Membrii unui trib din America de Sud, cu un stil de viata foarte activ, au cele mai sanatoase artere coronariene dintre toate populatiile studiate. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de o echipa de cercetatori din Statele Unite si publicat recent în jurnalul medical The Lancet.
Cercetatorul american Hillard Kaplan, profesor la Universitatea New Mexico, a declarat ca studiul pe care l-a condus demonstreaza ca populatiile indigene din America de Sud au cel mai scazut risc de arteroscleroza coronariana dintre toate populatiile studiate pana acum.
Este vorba de populatia Tsimane, care traieste în jungla amazoniana din Bolivia. „Acesta nu pare sa ofere viata pentru care ar opta prea multa lume. Colibele de stuf în care acestia traiesc nu au electricitate sau facilitati moderne”, comenteaza cotidianul britanic. În plus, populatia respectiva îsi petrece cea mai mare parte a zilei vanand, pescuind, cultivand si adunand fructe si nuci. Pentru cercetatori acest stil de viata reprezinta o sursa de inspiratie, în conditiile în care dieta populatiei Tsimane consta, în mare parte, în carbohidrati neprocesati, bogati în fibre, precum orez, banane plantain, manioc, porumb, nuci si fructe. Proteinele, din carne animala, alcatuiesc 14% din alimentatie, aproximativ acelasi procent ocupandu-l si grasimile si zaharul. În schimb, dieta este bogata în carbohidrati nerafinati (72%).
Oamenii de stiinta au observat, în urma testarii a sute de barbati si femei din cadrul acestui grup (este vorba de 85 de sate, cu tomografii computerizate si scanari cu raze X în cazul a 705 adulti cu varste cuprinse în 40 si 94 de ani), ca stilul de viata preindustrial pe care îl au este responsabil de buna functionare a inimii. Aproape 9 din 10 persoane aveau arterele curate si nu prezentau nici un risc de boli de inima. Aceasta stare aproape perfecta a sanatatii nu este specifica doar generatiei tinere. Chiar si la varste înaintate, majoritatea este caracterizata de o stare uimitor de buna de sanatate. Mai concret, circa doua treimi dintre membrii populatiei Tsimane cu varste peste 75 de ani nu au aproape niciun risc de boli de inima si doar 8% aveau un risc moderat spre mare. În plus, o persoana în varsta de 80 de ani are arterele asemanatoare cu cele ale unui american de circa 50 de ani.
Aceasta poate fi si o consecinta a faptului ca barbatii îsi petrec, în medie, 6-7 ore pe zi cu diverse activitati fizice, în timp ce femeile sunt active 4-6 ore. Totusi, cercetatorii nu pot spune înca daca stilul de viata activ sau dieta este cea mai importanta componenta a starii de sanatate. Totusi, „renuntarea la alimentatia si stilul de viata pentru subzistenta poate fi catalogata drept un nou factor de risc pentru îmbatranirea vasculara”, sustin realizatorii studiului.
Potrivit profesorului Nilesh Samani, director medical la British Heart Foundation, „exista unele lucruri pe care le putem învata din acest studiu”, chiar daca ar putea fi imposibil pentru populatia din zonele industrializate sa copieze stilul de viata al comunitatii Tsimane. „Acest studiu sugereaza ca ateroscleroza coronariana ar putea fi evitata daca oamenii ar adopta o serie de elemente ale stilului de viata Tsimane, cum ar fi pastrarea colesterolului, a tensiunii arteriale si a zaharului din sange la nivele scazute, evitarea fumatului si multa activitate fizica”, a spus si Gregory Thomas de la Long Beach Memorial Medical Centre din Statele Unite.
Tsimane este doar unul dintre triburile care pot constitui o sursa importanta de inspiratie pentru lumea civilizata. Cu mai multi ani în urma, lumea era fascinata de povestile populatiei Hunza, situata într-o mica vale muntoasa din Pakistan. Hrana acestei populatii se compune în mare parte din grane, legume cu frunze verzi, cartofi, mazare, fasole, lapte proaspat, fructe proaspete, dar si fructe uscate la soare. Dupa studiul a mai multor persoane cu varste cuprinse între 90 si 110 ani, s-a constatat ca acestea aveau o presiune arteriala normala, un nivel de colesterol si o electrocardiograma normala. Mai mult, nu s-au înregistrat cazuri de îmbolnaviri de cancer, boli de inima sau diabet. În 1963, o echipa medicala franceza a mers într-o expeditie în Hunza si au stabilit ca speranta medie de viata era de 120 de ani.
Bolile cardiovasculare raman principala cauza de deces în Europa, în pofida îmbunatatirii situatiei în multe tari, asa cum arata un studiu publicat în revista European Heart Journal. Bolile cardiovasculare, care pot duce la stop cardiac si la accidente vasculare cerebrale, reprezinta cauza mortii a circa 4 milioane de persoane pe an în Europa, adica a peste o jumatate din totalul deceselor înregistrate. În aceasta privinta, Romania este în top, în conditiile în care aproape jumatate dintre romani sufera de hipertensiune.
„Aparitia hipertensiunii arteriale este, în majoritatea cazurilor, declansata de factorii dependenti de stilul de viata, care pot fi modificati”, sustin cardiologii care au participat la studiul efectuat asupra populatiei romanesti. Cu alte cuvinte, triburile ceva mai putin civilizate raman o sursa de inspiratie pentru cei care vor sa se bucure nu doar de sanatate, ci si de viata.
Sursa: sanatate.bzi.ro
