CUM S-A ÎNFRUPTAT DIN CELE LUMEȘTI ARĂDEANUL SOFRONIE DRINCEC, EPISCOP AL ORADIEI

by Florian Popa

Zilele trecute,  aflam cu mare mirare ca DNA a patruns, pentru prima data, in viesparul unei institutii protejate, de la Revolutie incoace: biserica, scriu cei de la ancheteonline.ro. Desi au mai fost ceva tentative de a face curat in “Casa Domnului” ( vezi cazul arhiepiscopului Teodosie Snagoveanu, care a fost prins, de presa, cand lua “sfanta spaga” de la unii candidatii care vroiau sa asceada la Seminarul Teologic de la Constanta, dar scapat apoi de procurori, pe usa din dos), acum cred ca este investigatia DNA “este pe bune”.

Este vorba despre perchezitii ale procurorilor, joia trecuta, la Episcopia Oradiei si la Manastirea Izbuc, fiind vorba despre acuzatii de coruptie aduse episcopului, aradeanul Sofronie Drincec, si staretului Mihail Tarau. Acest caz ma duce cu gandul la niste fapte petrecute acum 17 ani, adica prin 1999, cand am publicat un articol, in presa centrala,  legat de alte fapte reprobabile in care a fost implicat Sofronie Drincec. Pe vremea aceea, Drincec era episcopul romanilor din Ungaria, cu sediul la Gyula. Atunci, biserica romaneasca din tara vecina a primit din partea Guvernului Romaniei, condus la acea vremea de Radu Vasile, 100 000 de euro, prin hotare de guvern.  Banii fusesera donati comunitatii romanesti din Ungaria, prin intermediul episcopiei ortodoxe care functiona la Gyula.

Unde au ajuns fondurile guvernamentale de la Bucuresti? Episcopul Sofronie Drincec a gasit de cuviinta sa cheltuiasca toti acesti bani pe o limuzina de lux, in valoare de 100 000 de euro. Trist a fost faptul ca dupa ce aceasta dezvaluire a aparut in presa, ( toamna lui 1999), Episcopia de la Gyula a gasit de cuviinta sa ma afuriseasca, intr-o depesa oficiala, prin care eu, ca jurnalist, dar si publicatia (Curierul National), ne era interzis sa punem piciorul in incinta zonelor administrate de BOR pe teritoriul Ungariei si  sa stam de vorba cu preotii care slujeau in tara vecina. Din pacate, articolul publicat in acea vreme a ramas in arhiva ziarului Curierul National, dar nu in format electronic, ceea ce ingreuneaza republicarea sa.

Insa, potrivit informatiilor care apar in presa locala, faptele cele lumesti  fara legatura cu cele sfinte), ale episcopului Sofronie Drincec, se inscriu pe acelasi calapod  si dupa ce  s-a intors in tara, in 2007, cand a fost numit episcop de Oradea, functie ecleziastica pe care o ocupa pana in zilele noastre.

Potrivit ebihoreanul.ro, Mihail Tărău, staretul de la manastirea Izbuc, aflat in atenatia DNA,  este fratele psihologei Camelia Dindelegan, de la Universitatea din Oradea, trimisă în judecată, tot de DNA pentru cumpărare de influență și dare de mită (două infracțiuni), ambele în formă continuată, în dosarul în care este judecat şi rectorul Constantin Bungău.

Se pare ca ancheta DNA porneste de la o sesizare venita din interior, care a fost tinuta mult timp la sertar, de mai marii bisericii.

“In sesizare se  dezvăluiau, cu exemple concrete, toate neregulile din Episcopie, de la tolerarea în slujbe a unor preoţi divorţaţi până la atribuirea parohiilor şi posturilor pe bază de pile, concursuri aranjate şi şpăgi.

Cel mai înfierat era chiar arhimandritul Mihail Tărău, exarhul mănăstirilor din Bihor, văzut în Eparhie ca mâna dreaptă a episcopului Sofronie.

Stareţul Mănăstirii Izbuc, despre care se spune că ar acţiona ca un intermediar al episcopului, era acuzat că vinde parohiile pe bani celor care dau mai mult, printr-un sistem complicat care implică intermediari şi donaţii mascate.

În loc ca acuzele să fie verificate şi eventualii vinovaţi sancţionaţi, capii Episcopiei au încercat să afle cine se află în spatele dezvăluirilor.

De altfel, vânarea persoanei care a trimis jalba pe adresa mitropolitului a început încă a doua zi după ce Streza i-a trimis-o lui Sofronie”, scrie ebihoreanul. ro.

Potrivit unui comunicat transmis joi după-amiază de DNA la solicitarea ancheta procurorilor din cadrul Serviciului Teritorial Oradea vizează “suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție, comise în perioada 2014 – 2016”. DNA refuză, însă, să ofere informaţii suplimentare în această fază a anchetei.

Sursa: ancheteonline.ro

Facebook Comments

Centrul de preferințe pentru confidențialitate