Turcia cere UNESCO recunoașterea baclavalei. Desertul, în centrul unei noi dispute cu Grecia

Rivalitatea dintre Turcia și Grecia privind originea baclavalei intră într-o nouă etapă, după ce autoritățile de la Ankara au depus la UNESCO o cerere pentru înscrierea desertului în patrimoniul cultural imaterial.
Turcia solicită ca preparatul să fie recunoscut sub denumirea simplă de „Baklava”, susținând că desertul reprezintă o parte importantă a patrimoniului său cultural. Demersul readuce în atenție o dispută veche de peste un deceniu între cele două state.
Deși o eventuală decizie favorabilă a UNESCO nu ar conferi drepturi de proprietate asupra baclavalei, recunoașterea ar avea o puternică valoare simbolică. Totodată, aceasta ar putea consolida imaginea internațională a țării și ar sprijini promovarea patrimoniului cultural și a turismului.
Grecia susține că originile baclavalei sunt mai vechi decât perioada otomană și le leagă de tradițiile culinare ale Imperiului Bizantin. Din acest motiv, desertul este prezentat frecvent în străinătate drept un preparat specific bucătăriei grecești.
La rândul său, Turcia afirmă că forma modernă a baclavalei a fost perfecționată în bucătăriile Imperiului Otoman, în special în timpul domniei sultanului Mehmed al II-lea, când desertul era servit la mesele și ceremoniile organizate la palatul imperial.
Ankara își susține poziția și prin faptul că, în 2013, „Gaziantep Baklava” a devenit primul produs turcesc care a obținut din partea Uniunii Europene statutul de Indicație Geografică Protejată.
Cererea depusă de Turcia va fi analizată la sfârșitul acestui an, în cadrul celei de-a 21-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO, care va avea loc la Xiamen, în China. Decizia nu va stabili cui îi aparține baclavaua, însă va avea un impact important asupra modului în care celebrul desert va fi promovat la nivel internațional.