Sindicatele din Educație cer Parlamentului să respingă noua Lege a salarizării

Cele trei mari federații sindicale din Educație cer partidelor parlamentare să respingă noua Lege a salarizării dacă proiectul ajunge în Parlament în forma prezentată joi, 20 august. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, care afirmă că reprezintă peste 300.000 de angajați din învățământul preuniversitar și universitar, acuză Guvernul că ignoră angajamentele asumate după greva generală din 2023.
„Solicită ferm tuturor partidelor politice parlamentare să nu voteze proiectul legii salarizării, în cazul în care acesta va ajunge în Parlament. Forma actuală a acestui document demonstrează clar că Guvernul a ales să ignore total munca, importanța și nevoile reale ale acestui sector vital”, afirmă cele trei federații într-un comunicat comun transmis vineri.
Reacția vine după ce, joi, 20 august, liderii partidelor au primit la Palatul Cotroceni o nouă variantă a proiectului Legii salarizării. Forma respectivă reduce valoarea de referință de la 4.100 la 4.000 de lei, deși majorează o parte dintre coeficienții personalului din învățământul preuniversitar.
Cele trei federații susțin că proiectul contrazice angajamentele asumate de stat pentru încetarea grevei generale din Educație din 2023. „Acest ultim proiect propus de Executiv reprezintă o sfidare directă la adresa salariaților din învățământ, deoarece nu ține cont de actele normative adoptate și asumate de statul român în urma grevei generale din anul 2023”, afirmă sindicaliștii.
Aceștia acuză că promisiunile făcute atunci și documentele oficiale asumate de autorități sunt acum „călcate în picioare”, ceea ce ar demonstra, în opinia lor, „o lipsă cronică de onestitate și de respect din partea statului român față de corpul profesoral”.
Argumentul sindicatelor are și un suport normativ. OUG 57/2023, adoptată în contextul grevei generale, prevedea expres că viitoarea grilă pentru Educație urma să pornească, pentru profesorul debutant și asistentul universitar, de la salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Actul normativ stabilea și acordarea, de la 1 ianuarie 2024, a primei tranșe de 50% din diferența până la noua grilă.
Sindicatele au susținut și în ultimele săptămâni că, în 2024, în discuțiile purtate la Ministerul Muncii împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, fusese construită o grilă pe principii diferite de cele introduse ulterior în proiectul Guvernului.
Sindicatele îi răspund direct și ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care afirmase anterior că a găsit pentru profesori o formulă „de nerefuzat” în noua lege și că aceasta ar putea permite aplicarea noii grile din septembrie 2027.
„În replică la declarațiile domnului ministru al Muncii, îi transmitem că a reușit contraperformanța ca «oferta de nerefuzat» promisă să fie, de fapt, o ofertă pe care o refuzăm categoric”, transmit FSLI, „Spiru Haret” și „Alma Mater”.
Federațiile susțin că Educația a suportat deja efectele măsurilor fiscal-bugetare adoptate în 2025 și avertizează că noua grilă poate agrava problema lipsei de personal calificat.
„Învățământul fiind singurul domeniu care a avut de suferit anul trecut în urma măsurilor de austeritate impuse de stat, în timp ce alte sectoare au fost protejate”, susțin organizațiile sindicale.
Sindicatele: 6.300 de profesori fără studii de specialitate
Una dintre principalele acuzații privește efectele Legii nr. 141/2025 asupra resursei umane. Potrivit federațiilor, „numărul profesorilor fără studii de specialitate a crescut cu peste 2.000, ajungând la alarmanta cifră de 6.300”, iar consecința ar fi că „peste 150.000 de elevi nu au șansa de a avea profesori cu studii în specialitatea predată”.
Cifra de 6.300 a fost avansată public în august și de liderul FSLI, Simion Hăncescu, care avertiza asupra unei viitoare crize de personal calificat. La acel moment nu fusese însă comunicată încă o statistică oficială definitivă pentru anul școlar 2026-2027, scrie stiripesurse.ro.
Ca reper, Ministerul Educației anunța în septembrie 2025, pe baza datelor preliminare pentru anul școlar 2025-2026, aproximativ 4.500 de norme ocupate de personal fără studii corespunzătoare postului, după aplicarea măsurilor din Legea 141/2025. Ministerul preciza atunci că numărul scăzuse cu circa 17%, în timp ce numărul normelor plătite cu ora fusese redus aproximativ la jumătate.
Sindicatele avertizează acum că tendința s-ar fi inversat puternic și susțin că adoptarea noii grile ar accentua problema:
„Adoptarea proiectului legii salarizării în forma actuală va accentua dramatic criza resursei umane din educație, repercusiunile răsfrângându-se asupra copiilor, elevilor și studenților și asupra viitorului acestei țări.”