Un concept pe care dr. Ovidiu Bojor l-a consacrat în fitoterapia română modernă este acela de aliment-medicament. Există numeroase legume, seminţe şi fructe cu valoare terapeutică. Astăzi, vom afla efectele benefice ale dovlecelului asupra organismului nostru.
Adus în Europa abia în Evul Mediu, dovlecelul este o prezenţă agreabilă în bucătărie, încă de la începutul verii. Consumată ca atare, în preparate culinare obişnuite sau dietetice, pulpa dovleceilor tineri este uşor diuretică şi laxativă, fiind recomandată în regimul bolnavilor cu afecţiuni intestinale şi renale, la artritici şi reumatici, dar şi, în mod special, ca prim aliment solid după diete lichide. Un laxativ şi mai eficace decât pulpa este sucul de dovlecel. Dovlecelul (pulpa şi sucul) intră în dieta persoanelor cu diabet şi cu afecţiuni cardiace cronice.
Extern, sub formă de cataplasme, pulpa crudă zdrobită dă rezultate bune în înţepături şi arsuri.
Seminţele de dovlecel reprezintă un remediu antihelmintic cert, cu acţiune deosebită asupra teniei şi ascarizilor. Seminţele decojite sunt totodată calmante ale catarurilor (inflamaţia mucoaselor) intestinale şi urinare. Datorită aceleiaşi proprietăţi, de a reduce inflamaţiile mucoaselor unui organ, seminţele de dovlecel se folosesc şi ca pectorale, în laringite, traheite şi bronşite. Cercetările recente atribuie seminţelor de dovlecel o acţiune favorabilă în inflamaţiile prostatei.