Românii, „campioni” la bătăi și crime în familie

România e în primele locuri în Europa la cazurile de violență în familie. „Degeaba avem și lege și politici dacă oamenii care ar trebui să sprijine femeile și fetele care se confruntă cu violența cred că ele sunt vinovate”, a declarat Andreea Bragă, coordonatoare Advocacy la Centrul FILIA, pentru Adevărul.ro. Potrivit datelor oficiale ale Poliției Române citate de Adevărul, în perioada 2017-2022, un număr de 1.156 de persoane au fost ucise în cazuri de violeță în familie. 217.702 infracțiuni de violență domestică au fost întregistrate și 8.499 de persoane au fost trimise în judecată. Dacă în anul 2017 au fost sesizate 36.245 de infracțiuni circumscrise Legii nr. 217/2003, privind prevenirea și combaterea violenței domestice, în 2022 au fost sesizate 55.206. Zilele trecute, a fost promulgată legea ce extinde de la șase luni la un an durata maximă pentru care se poate emite ordinul de protecţie. Problema e că ordinele de protecție nu prea sunt respectate. În primele șase luni ale acestui an, conform datelor furnizate de Poliția Română, agenții au emis 6.104 ordine de protecție provizorii, 2.553 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de către instanțe. Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate de la începutul anului 1.981 de infracțiuni, cu 30% mai multe față de perioada similară a anului 2022, dintre care 1.298 în mediul urban și 683 în rural. În 2022, conform datelor furnizate pentru Adevărul de către Ministerul Justiției, 191 de persoane, dintre care 38 de minori, au fost ucise din cauza violențelor în familie. 1.478 persoane au fost trimise în judecată pentru violență în familie, dintre care 680 pentru loviri sau alte violențe. „Extrem de puține plângeri penale în cazurile de violență în familie ajung să fie soluționate într-un termen rezonabil și acest lucru descurajează victimele, pentru că sunt multe victime care își retrag plângerile din teama față de agresor sau pentru că nu reprezintă fapte suficient de grave pentru a fi trimise în judecată. Degeaba avem și lege și politici dacă oamenii care ar trebui să sprijine femeile și fetele care se confruntă cu violența cred că ele sunt vinovate, că au provocat sau le trimit înapoi acasă la agresor sau le resping pe baza prejudecăților rasiste și clasiste că așa e la ei. Diferența dintre noi și alte state europene este faptul că acolo politicile în domeniul egalității de gen, a prevenirii violenței de gen sunt mai mult decât o bifă și că autoritățile publice își fac treaba și pun în centrul muncii lor interesele victimelor violenței nu reprezintă excepția”, a declarat Andreea Bragă, coordonatoare Advocacy la Centrul FILIA, pentru Adevărul.