Reformă administrativă: orașele ar trebui să aibă minimum 20.000 de locuitori, iar comunele cel puțin 5.000

Administrația locală din România ar trebui reorganizată radical pentru a reduce costurile și a crește eficiența, susține profesorul de economie Cristian Păun de la Academia de Studii Economice. Potrivit acestuia, orașele ar trebui să aibă cel puțin 20.000 de locuitori, comunele minimum 5.000, iar într-un județ ar trebui să existe un singur municipiu – reședința de județ.
Economistul arată că, în prezent, România are aproximativ 320 de orașe, dintre care 103 municipii, 41 de județe și peste 2.800 de comune, multe dintre acestea având doar câteva sute sau câteva mii de locuitori.
„Nu mai poate fi oraș o localitate cu sub 20.000 de locuitori. Trebuie stabilite criterii clare, pe baza numărului de populație. Localitățile sub acest prag nu ar mai trebui să aibă statut de oraș”, a declarat Cristian Păun.
Acesta consideră că într-un județ ar trebui să existe un singur municipiu, respectiv reședința de județ, iar celelalte localități ar putea fi integrate în zone metropolitane conduse de un singur primar și un singur consiliu.
În viziunea sa, multe orașe aflate în apropierea marilor centre urbane ar trebui să devină parte a unor conurbații. De exemplu, localități precum Săcele, Codlea, Ghimbav sau Râșnov ar putea fi integrate administrativ în zona metropolitană Brașov.
Profesorul propune și stabilirea unui prag minim pentru comune, sugerând că acestea nu ar trebui să existe dacă au sub 2.000 – 5.000 de locuitori. În prezent, există comune cu doar câteva sute de persoane, dar care au primar, consiliu local și cheltuieli administrative semnificative.
„Avem comune cu câteva sute de locuitori, unde doar salariile administrației pot ajunge la aproximativ 200.000 de euro pe an. Este o structură administrativă ineficientă”, a explicat Păun.
Potrivit economistului, reducerea numărului de primării și consilii locale ar permite redirecționarea unor sume importante către investiții în infrastructură, transport sau educație.
În acest model, județele ar putea funcționa cu trei sau patru administrații urbane mari, în locul unui număr ridicat de primării mici. Astfel, bugetele administrative ar putea fi reduse semnificativ, iar serviciile publice ar putea deveni mai eficiente.
Cristian Păun susține că o astfel de reformă ar contribui și la îmbunătățirea accesului la educație și servicii medicale în zonele rurale, prin dezvoltarea infrastructurii și organizarea transportului către școli sau centre urbane mai mari.