Adaugă-ne ca sursă preferată pe Google! 
Premierul Ilie Bolojan susține menținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensionarii care încasează pensii mai mari de 3.000 de lei, în condițiile în care măsura a fost prezentată inițial ca fiind una temporară.
Începând cu 1 august 2025, pensionarii cu venituri brute din pensii care depășesc 3.000 de lei plătesc CASS în cuantum de 10% pentru suma care depășește acest prag. Potrivit datelor prezentate în spațiul public, în 2025 au fost colectate peste 1,8 miliarde de lei la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate din aceste contribuții.
Bolojan consideră însă că taxarea trebuie să continue, argumentând că eliminarea contribuției ar pune presiune suplimentară pe bugetul de stat. „Nu poți să anulezi contribuția unor persoane, unor cetățeni, care au nevoie de aceste servicii într-o pondere mai mare. În toată Europa și peste tot, fiecare cetățean contribuie pe măsura venitului său. (…) Trebuie să fie păstrat pentru ca banii să rămână la Sănătate, pentru că altfel Sănătatea trebuie să primească bani de la bugetul de stat”, a declarat premierul la Digi24.
Măsura, prezentată inițial ca fiind temporară
CASS pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei a fost introdusă în 2025 în cadrul măsurilor de reducere a deficitului bugetar. La momentul respectiv, contribuția a fost prezentată drept o măsură temporară.
Între timp, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora Comisia Europeană ar fi solicitat prelungirea perioadei de aplicare a contribuției.
Premierul susține acum că presiunea asupra cheltuielilor publice justifică menținerea taxării și consideră că veniturile colectate trebuie să rămână în sistemul de sănătate.
Mai mulți bani pentru sănătate, dar problemele din sistem persistă
Criticii măsurii atrag atenția că suplimentarea veniturilor sistemului de sănătate nu a fost urmată de o îmbunătățire evidentă a accesului pacienților la servicii medicale.
În continuare sunt reclamate liste de așteptare pentru analize, investigații și consultații, în timp ce unii pacienți ajung să suporte din fonduri proprii costurile unor servicii medicale pentru care contribuie la sistemul public de sănătate.
În paralel, în ultimul an au fost adoptate mai multe măsuri care au vizat reducerea sau controlul cheltuielilor din sistem, inclusiv modificări privind concediile medicale și statutul coasiguraților.
De la 1 ianuarie 2026 au intrat în vigoare și modificări privind decontarea anumitor investigații medicale, inclusiv în cazul biletelor de trimitere de tip „Monitor”, ceea ce a generat critici din partea unor pacienți și organizații.
Controverse privind lipsa unor medicamente
Problemele din sistemul medical sunt amplificate de reclamațiile privind discontinuitățile în aprovizionarea cu anumite medicamente, inclusiv unele tratamente oncologice.
Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a susținut că există stocuri de citostatice și că problemele punctuale sunt legate, în principal, de dificultăți de producție și aprovizionare.
„Am verificat cu Ministerul Sănătății, există stocuri de citostatice, totul este în regulă. Sigur, există anumite deficiențe de producție pentru anumite medicamente”, a declarat Horațiu Moldovan.
Afirmațiile au fost contestate de reprezentanții asociațiilor de pacienți, care susțin că există în continuare situații în care bolnavii întâmpină dificultăți în procurarea tratamentelor.
În acest context, menținerea CASS pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei redeschide dezbaterea privind modul în care sunt administrați banii colectați pentru sănătate și eficiența cheltuirii acestora.
