Deficitul comercial a scăzut, dar semnalul din economie este negativ. Consumul și importurile încetinesc

Deficitul comercial al României a scăzut în primele două luni din 2026 cu aproximativ 15%, ajungând la 4,76 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Deși la prima vedere evoluția pare favorabilă, datele arată o realitate mai puțin optimistă: reducerea deficitului nu este rezultatul unor exporturi mai puternice, ci al scăderii importurilor, semn al unei încetiniri economice.

Exporturile României au înregistrat o ușoară scădere de 1,7%, până la 14,8 miliarde de euro, în timp ce importurile au scăzut mai accentuat, cu 5,5%, ajungând la 19,6 miliarde de euro. Diferența dintre cele două fluxuri comerciale reflectă un consum intern mai redus și o activitate economică temperată.

Deficitul comercial indică dezechilibrul dintre bunurile cumpărate din exterior și cele vândute peste granițe. România se confruntă de mai mulți ani cu unul dintre cele mai ridicate deficite din Uniunea Europeană, depășind 30 de miliarde de euro anual în 2025. Un nivel ridicat al deficitului pune presiune asupra cursului valutar, contribuie la inflație și crește dependența de finanțarea externă.

Structura schimburilor comerciale rămâne dominată de sectorul industrial. Mașinile și echipamentele de transport au cea mai mare pondere, reprezentând aproape 47% din exporturi și 36,5% din importuri. Produsele manufacturate urmează cu aproximativ 27%, ceea ce arată dependența economiei românești de lanțurile de producție europene.

Relația comercială cu Uniunea Europeană continuă să fie esențială. Aproximativ 73% din exporturile României sunt direcționate către statele membre UE, iar 74,6% din importuri provin tot din acest spațiu. În primele două luni din an, schimburile intra-UE au însumat 10,8 miliarde de euro la export și 14,6 miliarde de euro la import.

Doar în luna februarie, deficitul comercial a fost de 2,4 miliarde de euro, cu exporturi de 7,9 miliarde și importuri de 10,3 miliarde de euro. Scăderea mai accentuată a importurilor confirmă o temperare a consumului intern, pe fondul presiunilor generate de dobânzile ridicate, inflație și eventuale ajustări fiscale.

Pe termen scurt, diminuarea deficitului poate contribui la o stabilitate macroeconomică mai bună. Pe termen lung însă, problema structurală persistă: România continuă să importe semnificativ mai mult decât exportă, iar încetinirea consumului nu reprezintă o soluție sustenabilă pentru echilibrarea balanței comerciale.