Daniela Dodean revine după trei ani de pauză la Campionatele Naționale, prilej perfect de a mai aduce medalii în contul CSM Arad. Parcursul foarte bun din acest început de an îi dă mare încredere Danei, care s-a antrenat astăzi în sala complexului Emil Prokopecz din Arad. Jucătoarea noastră s-a întors de la Mondiale, unde a ocupat locul nouă cu echipa României, iar în aprilie va participa la turneul preolimpic din Turcia.
În această dimineață s-a pregătit alături de componenții echipelor de tenis de masă, care mâine au meciuri de clasament în Superliga Națională. Între schimburile de mingi cu sârboaica Ivana Vejnovic, Daniela Dodean a avut amabilitatea să ne acorde un amplu interviu, pe care vi-l redăm mai jos.
– Dana, ați avut un parcurs bun la Mondiale, iar la final România s-a clasat pe locul nouă. Mulțumită de parcursul tău și al naționalei?
– Da, într-adevăr, pot spune că am avut un parcurs destul de bun, vroiam bineînțeles mai mult, dar am fost mulțumite că am reușit să trecem cu bine de o grupă foarte grea, cu China, Taipei, Malaezia, care a fost și țară gazdă, Spania și Ungaria, cu ultima având și meci decisiv de calificare. A urmat apoi o tragere destul de proastă pentru noi, pentru că echipa Coreei de Nord nu apare foarte des în competiții, doar la Mondiale. Iar stilul lor de joc ne cam încurcă, plus că nici nu le cunoaștem bine. În ceea ce privește evoluția mea, sunt mulțumită. A fost primul Mondial după o pauză destul de mare, dar sigur că aș fi vrut mai mult. Numai că am ajuns în Malaezia cu dureri mari la braț după cantonamentul din Coreea de Sud și doar cu ajutorul staff-ului medical am reușit să duc la bun sfârșit competiția. Totuși, a ieșit bine, în sensul că am câștigat împotriva jucătoarelor mai slab clasate ca mine în ierarhia mondială și am pierdut doar cu cele mai bine cotate.
– Ești din nou acasă, în sala unde te simți atât de bine și de unde ai amintiri frumoase. Ce te-a determinat să vii la Naționale?
– Probabil că pauza mare, pentru că au trecut trei ani fără să joc la Campionatele Naționale. Au fost motive obiective, cum ar fi accidentările, operațiile la genunchi, apoi nașterea fetiței mele. Acum, că sunt sănătoasă cât de cât, am zis să aduc din nou rezultate pentru Arad. Sper la trei medalii pentru antrenorul și fratele meu Cristi, dar și pentru CSM Arad, de care mă simțeam puțin datoare, pentru că poate l-am neglijat în ultimii ani. La Naționale o să vină și Berni Szocs, cu care o să joc la dublu, Eliza Samara are meci în Turcia și nu poate ajunge. La dublu mixt o să joc cu Ovidiu Ionescu.
– Ai un prim sezon pozitiv la Saint Quentin, echipa pentru care evoluezi în campionatul francez.
– Da, pot spune că e foarte bine în Franța, unde am un bilanț de 13 victorii și doar trei înfrângeri. De asemenea, în Champions League am obținut cel mai bun rezultat al clubului, care nu a mai acces până acum niciodată în sferturi, adică în primele opt. Cei de acolo sunt foarte bucuroși pentru aceste performanțe și chiar mi-au propus o nouă ofertă, pe care cred că o voi accepta, pentru a juca și anul viitor la Saint Quentin.
– Urmează turneul preolimpic și drumul spre Rio de Janeiro. Ce ne poți spune despre calificare, e ceva oficial?
– Oficial nu pot să anunț nimic, dar știu că sunt șanse foarte mari de calificare atât cu echipa cât și la individual. În 6 aprilie o să merg la turneul preolimpic din Turcia, unde sper să am o tragere mult mai bună decât la Mondiale, cu echipa. Evident că vreau să mă calific din prima, cum se spune. În mod normal, după locul ocupat la Mondiale și după clasarea noastră în ierarhia mondială, ar trebui să fim la Rio.
– Prietena și colega ta, Pușa Mihalache, a ajuns între timp director la CSM Arad. Ce părere ai?
– Mă bucur foarte mult pentru Pușa, sunt cea mai fericită, am stat de vorbă cu ea și sunt optimistă că vom face lucruri minunate împreună. Tot timpul am avut un sprijin necondiționat din partea ei și chiar aș vrea să vină alături de noi la Rio. De fiecare dată am fost împreună la Jocurile Olimpice, iar acum vreau să fie la fel.
