Adaugă-ne ca sursă preferată pe Google! 
Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a fost deconectată complet de la Sistemul Energetic Național, după ce producția Unității 2, singurul reactor care mai funcționa, a fost redusă gradual din cauza scăderii nivelului Dunării.
În ultimele zile, centrala furniza aproximativ 680 de megawați în sistem. Joi, producția de energie nucleară a ajuns la zero, astfel că România trebuie să acopere deficitul de producție prin celelalte surse disponibile și prin importuri.
La ora 12:00, producția totală de energie electrică a României era de 5.045 MW, în timp ce consumul se situa la 4.705 MW. Cea mai mare contribuție la producția internă era asigurată în acel moment de centralele fotovoltaice.
Autoritățile spun că energia care nu mai este produsă la Cernavodă va fi compensată printr-o combinație de surse. Secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, a precizat că România se bazează pe rezervele hidro din lacurile de acumulare, reducerea voluntară a consumului și creșterea capacității de import, în special prin relația cu Bulgaria.
„Ne bazăm în continuare pe rezervele hidro, în principal derivate din lacurile de acumulare, ne bazăm pe măsurile de reducere voluntară a consumurilor (...) și pe capacitatea de import crescută”, a explicat Sorin Elisei.
Autoritățile urmăresc, de asemenea, evoluția producției eoliene, care ar putea contribui la compensarea deficitului în anumite perioade.
Când ar putea fi repornită centrala
Deocamdată, nu există o dată exactă pentru repornirea Cernavodă. Prognozele hidrologice indică o continuare a scăderii nivelului Dunării în următoarele zile.
Potrivit conducerii centralei, repornirea va fi posibilă numai după ce nivelul apei va reveni la valoarea necesară funcționării în condiții normale. Din momentul în care sunt îndeplinite condițiile, procedurile de repornire ar putea dura între 24 și 48 de ore.
„Odată luată decizia, având nivelul corespunzător, 24-48 de ore, o zi, două, nu e o problemă, se repornește, avem procedurile, e o repornire normală”, a declarat directorul centralei, Romeo Urjan.
În acest moment, însă, prognozele indică faptul că centrala nu va putea fi repornită cel puțin în următoarele zece zile.
România, afectată de combinația dintre secetă și caniculă
Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, ceea ce a redus producția internă de energie cu aproximativ 10%, într-o perioadă în care consumul a fost ridicat din cauza temperaturilor extreme.
Pentru a prelungi funcționarea Unității 2, autoritățile au luat inclusiv măsuri pentru creșterea debitului de apă către centrală, prin dislocarea unei stânci de pe Dunăre și scufundarea a patru barje.
În ciuda acestor măsuri, scăderea nivelului Dunării a făcut imposibilă menținerea în funcțiune a ultimului reactor activ.
Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă asigură, în mod obișnuit, aproximativ 20% din producția totală de energie electrică a României.
Autoritățile susțin că oprirea centralei nu ar trebui să afecteze consumatorii casnici sau serviciile esențiale. În cazul unei situații extreme, măsurile de limitare a consumului ar viza în primul rând marii consumatori industriali.
