Alimentele s-au scumpit cu 53% în cinci ani. România, pe locul trei în Uniunea Europeană

România se numără printre statele europene în care alimentele s-au scumpit cel mai mult în ultimii cinci ani. Între august 2021 și august 2026, prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut cu 53%, față de media de 34% înregistrată în Uniunea Europeană, potrivit unei analize Euronews Business, citate de Mediafax, care utilizează date Eurostat.
Doar două state membre au înregistrat creșteri mai mari decât România: Ungaria, cu 57%, și Bulgaria, cu 54%. La polul opus, Cipru a avut cea mai redusă scumpire din UE, de 21%.
Diferențele sunt importante și între marile economii europene. În perioada analizată, alimentele s-au scumpit cu 25% în Franța, cu 30% în Italia, cu 34% în Germania și cu 35% în Spania.
În comparația extinsă la 35 de țări europene, Elveția a înregistrat cea mai mică majorare, de numai 5%. Turcia se află la extrema cealaltă, cu o creștere de 752%, pe fondul inflației ridicate și al deprecierii lirei, care a făcut mai costisitoare importurile.
Scumpirile alimentelor începuseră înaintea invaziei ruse în Ucraina, însă războiul a accentuat presiunile asupra prețurilor. Energia, îngrășămintele și transportul mai scumpe, alături de perturbările de pe piețele agricole, au contribuit la majorarea costurilor suportate de consumatori.
Analiza compară și evoluția salariilor minime cu cea a prețurilor alimentelor în 26 de țări. În majoritatea acestora, creșterile salariului minim au depășit scumpirile, ceea ce a permis cumpărarea unei cantități mai mari de produse alimentare.
România se află printre țările în care puterea de cumpărare a salariului minim brut, calculată exclusiv în raport cu alimentele, a crescut cu peste 20%. Din aceeași categorie fac parte Croația, Albania, Ungaria, Bulgaria și Lituania. Cele mai mari progrese au fost înregistrate în Serbia și Muntenegru, de câte 37%.
În schimb, în Malta, Spania și Franța, angajații remunerați cu salariul minim puteau cumpăra mai puține alimente decât în urmă cu cinci ani. Scăderile au fost de 6%, 5%, respectiv 4%.
Comparația are însă o limită importantă: pornește de la salariul minim brut și de la prețurile alimentelor. Nu ia în calcul taxele, chiria, facturile sau alte cheltuieli ale gospodăriilor, astfel că rezultatele nu descriu evoluția generală a nivelului de trai.