Dacă ar fi să luăm în considerare tot ce circulă pe net, am putea crede că vitamina B12 este prezentă în produsele fermentate cum sunt varza murată sau borşul, berea, tătăneasca şi diverse alge, în frunte cu spirulina. Desigur, pe măsură ce ne familiarizăm cu Internetul şi învăţăm din experienţă, ne dăm seama că multedin sursele din spaţiul virtual sunt lipsite de credibilitate. Din nefericire, uneori, separarea grâului de pleavă sau neghină, cere un efort considerabil şi o investiţie de timp pe care nu toţi ne-o putem permite. Având în vedere toate aceste aspecte, articolul de faţă, încearcă să ofere, pe baza unor surse riguros selectate, răspunsuri la cele mai elementare şi esenţiale întrebări despre vitamina B12.
Care este rolul vitaminei B12 în organism
Vitamina B12 are un rol esenţial în sinteza ADN-ului şi prin aceasta în formarea globulelor roşii, în metabolismul unor acizi graşi necesari sintezei şi menţinerii învelişului de mielină al celulelor din sistemul nervos şi în metabolismului acidului folic.
Care sunt sursele de vitamină B12
Vitamina B12 este sintetizată de bacterii. Vitamina B12 se găseşte numai în alimentele de origine animală (cantităţi mai mari în rinichi, ficat sau mai mici în ouă, lapte, brânză, iaurt etc.). Alimentele de origine vegetală pot să conţină cantităţi semnificative de vitamina B12 numai în măsura în care aceasta a fost adăugată la procesare.
Contrar zvonurilor, nu există vitamina B12 utilizabilă în vegetale (spanac, gelul de aloe vera, ciuperci, spirulina, tempeh). Nu există vitamina B12 nici în drojdie (cu excepţia sortimentelor îmbogăţite). Cantităţi nesemnificative de vitamina B12 utilizabilă ar putea exista în algele marine Nori şi Chlorella însă nu există dovezi care să arate că acestea repeprezintă o sursă sigură de vitamina B12.
Gătirea sau încălzirea alimentelor nu reprezintă un motiv întemeiat de îngrijorare pentru că vitamina B12 are o stabilitate termică rezonabilă.
Care este necesarul de vitamina B12
Necesarul de vitamina B12 al organismului este foarte mic. Societatea de nutriţie din România recomandă un aport de 2 micrograme/zi la adultul obişnuit, de 2,6 micrograme/zi la femeile însărcinate şi de 2,8 micrograme/zi la femeile care alăptează.
Cum se manifestă deficienţa de vitamina B12
Diagnosticul timpuriu al deficienţei este de importanţă crucială deoarece deficienţa netratată poate duce la leziuni neurologice ireversibile. Recunoaşterea este dificilă pentru că, de obicei, simptomele de boală apar după câţiva ani (3-5 ani) de carenţă a vitaminei B12. Uneori, anumite persoane pot să acuze unele simptome la mai puţin de un an. Manifestările deficienţei de vitamina B12 includ simptome generale, neurologice şi hematologice.
Cele mai comune simptome generale sunt: senzaţia de oboseală, lipsa de vigoare sau energie. Alte manifestări locale sau generale sugestive sunt: sensibilitatea dureroasă la nivelul limbii şi gurii, pierderea poftei de mâncare, pierderea în greutate, căderea părului etc.
Cele mai notabile simptome neurologice sunt: paresteziile (senzaţia de amorţeală, furnicături), tulburările de echilibru, slăbiciunile la nivelul membrelor, durerile musculare, tulburările de memorie, modificările psihiatrice, demenţa.
Printre simptomele hematologice se numără: anemia cu dispnee, macrocitoza, neutrofilele hipersegmentate.
La copii, simptomele se instalează mai repede decât la adulţi. Deficienţa de vitamina B12 poate duce la pierderea energiei şi poftei de mâncare, la întârzierea creşterii şi dezvoltării. Dacă nu este prompt corectată această carenţă poate evolua spre comă şi deces. Copiii sunt mai vulnerabili la leziuni permanente decât adulţii.
Care sunt cauzelele deficienţei de vitamina B12
Principalele cauze ale deficienţei de vitamina B12 sunt:
- carenţa alimentară (aport insuficient, alimentaţie săracă sau total vegetariană nesuplimentată);
- absorbţia neadecvată (la rândul ei poate fi cauzată de lipsa factorului intrinsec, de abuzul de antacide, de infecţia cu H. pylori, de intervenţiile chirurgicale şi de dezvoltarea excesivă a florei microbiene);
- interacţiunile cu anumite medicamente (administrarea pe termen lung de metformin sau litiu);
- necesarul crescut de vitamina B12 (în sarcină, în hipertiroidie);
- creşterea excreţiei (alcoolism) şi a distrugerii vitaminei (administrarea de doze foarte mari de vitamina C).
Care sunt grupurile cu risc crescut de deficienţă de vitamina B12
Categoriile cu risc crescut sunt: vârstnicii, alcoolicii, consumatorii cronici de medicamente antacide, persoanele cu gastrectomie şi/sau rezecţie de ileon, pacienţii cu HIV/SIDA, femeile însărcinate, sugarii alăptaţi de mame total vegetariene, persoanele cu regim total vegetarian sau lacto-ovo-vegetarian.
Ce analize trebuie efectuate pentru evaluarea statusului vitaminei B12 în organism
Cel mai cunoscut test pentru evaluarea deficienţei de vitamina B12 este determinarea vitaminei B12 serice. Acesta este util dar nu reflectă fidel starea rezervelor de vitamina B12 din organism. Nivelul de vitamină B12 din sânge considerat sigur de majoritatea specialiştilor este >258 pmol/L.
Alte două teste importante sunt determinarea homocisteinei şi a acidului metil malonic. Valorile homocisteinei < 10 μmol/L indică existenţa unor rezerve suficiente de vitamină B12.
Care este tratamentul deficienţei de vitamina B12
Tratamentul constă în administrarea de vitamina B12. Dacă absorbţia intestinală este afectată, se recomandă administrarea parenterală (intramuscular sau intravenos). Dozele diferă în funcţie de etilogie, calea şi frecvenţa adminstrării.
Deficienţa de vitamina B12 cauzată de dezvoltarea excesivă a florei microbiene din intestinul subţire impune administrarea de antibiotice.
Cu excepţia unor cazuri rare şi speciale (hipersensibilitate alergică, boala Leber, policitemia vera) administrarea vitaminei B12 în dozele recomandate nu este însoţită de efecte adverse.
Sursa: sanatateplus.ro
