Boris Johnson „dă din casă”: Germanii ar fi vrut ca Ucraina să se prăbușească rapid

by Florian Popa

Fost premier al Marii Britanii, Boris Johnson, a făcut declarații „explozive” despre reacția principalelor puteri europene în criza diplomatică ce a precedat invazia Rusiei în Ucraina, într-un interviu pentru CNN. Fostul lider conservator a sugerat că Germania și-ar fi dorit o prăbușire rapidă a regimului de la Kiev, înainte de ofensiva armată a Moscovei, în timp ce Franța ar fi stat „într-o stare de negare” până în momentul în care trupele rusești au intrat pe teritoriul Ucrainei, scrie observatornews.ro.
Boris Johnson a declarat, luni, la CNN Portugalia că atitudinea națiunilor occidentale a variat foarte mult înainte ca Moscova să lanseze invazia asupra Ucrainei, pe 24 februarie, în comentarii ce probabil nu vor fi primite cu multă bucurie în Berlin, Paris sau Roma. Deși fostul premier britanic a subliniat că națiunile UE s-au aliniat ulterior în spatele Ucrainei și oferă acum un sprijin ferm, înainte de război lucrurile au fost ceva mai complicate.
„Chestia asta a fost un șoc imens… puteam vedea batalioane tactice rusești care se grupează, dar multe țări avea perspective diferite”, a spus el, într-un interviu cu Richard Quest. „Părerea germanilor la un moment dat era că, dacă tot e să se întâmple (n.r. ofensiva armată), ceea ce ar fi un dezastru, atunci ar fi mai bine să se termine rapid și Ucraina să cedeze”, a spus el, făcând referire la „tot felul de motive economice valabile”.
„Nu puteam susține asta, credeam că este un mod dezastruos de a privi situația. Dar pot înțelege de ce au gândit și au simțit asta”, a continuat Johnson. Germania, de atunci, a căutat să reducă drastic importurile de gaze din Moscova, notează CNN.
Președintele francez Emmanuel Macron a condus eforturile Europei de a-l descuraja pe Vladimir Putin să invadeze Ucraina, vizitându-l la Kremlin cu doar câteva săptămâni înainte ca liderul rus să ordone trupelor sale să intre în țară. Mai mult, în martie, șefului serviciilor de informații militare franceze, generalul Eric Vidaud, i s-a spus să demisioneze din postul său în parte pentru că „nu a anticipat” invazia rusă a Ucrainei, a declarat la acea vreme pentru CNN o sursă militară familiarizată cu situația.
Johnson a criticat și răspunsul inițial al Italiei la amenințarea unei invazii. El a declarat în interviul cu Quest că guvernul condus la acea vreme de Mario Draghi a fost de părere că „nu va putea susține poziția pe care o adoptăm”, având în vedere dependența „masivă” de hidrocarburile rusești. CNN a contactat guvernele francez și german. Biroul lui Draghi a refuzat să comenteze.

Atitudinea statelor membre UE s-a schimbat după invazie, recunoaște Boris Johnson
Johnson a precizat, totuși, că odată ce Rusia a lansat invazia în februarie, atitudinea statelor membre UE s-a schimbat rapid.
„Ceea ce s-a întâmplat a fost că toată lumea – germani, francezi, italieni, toată lumea, Joe Biden – a văzut că pur și simplu nu există vreo opțiune. Pentru că nu ai fi putut negocia cu acest tip (n.r. Vladimir Putin). Acesta este punctul cheie”, a spus fostul prim-ministru, adăugând că „Uniunea Europeană s-a descurcat genial” în opoziția sa față de Moscova. „După toate îngrijorările mele… aduc un omagiu modului în care UE a acționat. Au fost uniți. Sancțiunile au fost dure”, a punctat Johnson.
În timpul mandatului său, Johnson a criticat frecvent invazia Rusiei și a creat o relație strânsă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Johnson a fost forțat să demisioneze în iulie, după ce scandaluri repetate i-au afectat reputația și au determinat zeci de miniștri să demisioneze.

Facebook Comments

Centrul de preferințe pentru confidențialitate