Cu două etape înainte de finalul sezonului regulat al Ligii 1 la fotbal, este timpul să tragem primele concluzii despre parcursul UTA-ei de până acum, profitând şi de pauza datorată meciurilor echipelor naţionale. Prima certitudine e că „Bătrâna Doamnă” şi-a luat adio de la play-off, obiectiv oricum fantezist la ce fotbal a arătat echipa până acum. Totuşi, accederea în primele şase locuri, în condiţiile unui campionat slab şi cu multe formaţii mediocre, nu era imposibil de atins. Dovadă parcursul excelent din retur al celeilalte nou promovate, FC Argeş, care încă visează la play-off, sau evoluţia peste aşteptări a Academicii Clinceni, foarte aproape de cel mai bun rezultat din istoria clubului. Dacă ne gândim la campania de transferuri, în special din iarnă, când UTA anunţa transferuri importante pe bandă rulantă, dar mai ales dacă privim situaţia la zi din perspectivă financiară, echipa beneficiind de un buget substanţial şi apropiat de play-off, cu salarii plătite la zi, utiştii sunt puţin restanţieri pe plan sportiv, de la staff tehnic până la jucători. UTA nu a reuşit să se autodepăşească şi după ce Laszlo Balint a mărit curajos miza, vorbind de play-off şi chiar cupe europene la un moment dat, realitatatea începe să fie crudă şi rece. Nou promovata este încă în grafic, dar dacă nu reuşeşte să adune măcar trei puncte din ultimele două meciuri până în play-out, va avea viaţă grea în lupta pentru supravieţuire. Cu 33 de puncte, formaţia „roş-albă” e pe 10, dar are doar patru lungimi peste primul loc de baraj, ocupat acum de Gaz Metan. Iar punctele se vor înjumătăţi şi vor urma nouă meciuri crâncene în play-out. Deşi din punct de vedere organizatoric şi financiar stă bine, UTA pare să o fi luat pe un drum nu tocmai bun la capitolul strategie. În primul rând al transferurilor, mergându-se doar pe filiera unui singur impresar, care girat de antrenor, a adus mulţi jucători ce nu se ridică la nivelul aşteptărilor.
UTA stă bine financiar şi organizatoric, pe plan sportiv e loc de mai bine
Cu mici excepţii. Faptul că au nume importante, experienţă şi CV-uri pe măsură, nu garantează succesul. Iar asta se vede cel mai bine la UTA, echipă construită de Balint pe un model prea defensiv, cu jucători într-adevăr de travaliu, dar care nu au calitatea de a face diferenţa de la mijloc în sus. Dacă la nivel de poartă şi apărare nu stă deloc rău, UTA suferă enorm de la mijloc în sus. În primul rând nu are număr 10, după cum bine se vede, un jucător care să dea pasa finală şi decisivă. Fără să fim modeşti, noi am fost printre puţinii, dacă nu chiar singurii, ce nu am mers după „fentă” şi am scris că brazilianul Roger nu e decar, ci extremă, iar timpul ne-a dat dreptate. Apoi, mijlocaşii centrali sunt buni la închidere, dar cam atât. UTA nu are nici om de gol, un golgheter pe care să te bazezi, dovadă că nici unul din atacanţi nu s-a detaşat foarte mult într-un marcator constant. La fel ca şi multe alte echipe din Liga 1, Aradul nu beneficiază de jucători tineri valoroşi, cu toate că în unele meciuri ne-au mai făcut surprize plăcute. Iar Balint e unul din antrenorii care chiar le dă credit juniorilor. E adevărat că vârfurile nici nu au suficiente mingi, ca urmare a unei linii mediene capabile doar să distrugă jocul adversarei, dar nu şi să ofere posesie, viteză de circulaţie a mingii şi până la urmă ruperi de ritm. UTA a marcat nu o dată din faxe fixe, de multe ori cu fundaşul Erico, în momente de joc în care deviza era „totul sau nimic”, cu multe puncte câştigate norocos, în prelungirile partidelor. Asta înseamnă că jocul ofensiv nu funcţionează, iar UTA trebuie să se plieze pe punctele sale forte şi să profite de orice ocazie sau şansă.
Echipa paradoxurilor: acasă e ultima, în deplasare prinde Top 5!
Şi nu de puţine ori s-a şi întâmplat acest lucru, căci altfel vorbeam de o situaţie mult mai grea în clasament. Într-adevăr, poziţia şi parcursul de până acum sunt onorabile, dar linia se trage la final, iar până acolo mai e drum lung. Utiştii trebuie să strângă serios rândurile şi să lupte pentru obiectivul realist al sezonului: salvarea de la retrogradare! Căci doar asta pot realiza cu adevărat. La nivel de statistică, cifrele spun aşa: UTA e pe ultimul loc în meciurile de acasă, cu o singură victorie din 14 partide disputate pe „Francisc Neuman”, 8 puncte şi golaveraj 7-20, dar prinde play-off-ul în ierarhia partidelor din deplasare, unde ocupă locul 5, cu 25 de puncte adunate din 14 jocuri pe terenuri străine! Are al doilea cel mai slab atac, cu 24 de goluri înscrise, atâtea câte are şi Hermannstadt, doar Chindia având mai puţine reuşite până acum, 22! UTA a primit 36 de goluri, şase echipe având apărări mai slabe, dar „roş-albii” stăteau şi mai bine în această statistică a defensivei, dacă evitau acel dezastruos 0-6 cu Astra, de la Arad.
Deşi în afara play-off-ului, Aradul dă jucători la echipele naţionale
Hora şi Erico sunt principalii marcatori, cu patru reuşite, urmaţi de Rusu, Antal, Buhăcianu, Roger şi Rus, toţi cu câte două goluri. Să punctăm, în final, că UTA a dat după mulţi ani jucători la echipa naţională mare, ambii convocaţi în premieră! În toamna anului trecut, Alex Albu făcea pasul spre prima reprezentativă, fără însă să debuteze, în vreme ce portarul Florin Iacob a fost chemat şi el de Mirel Rădoi la naţională, chiar dacă din postură de goalkeeper aflat pe lista adiţională. Nu a apucat nici el să debuteze, la meciul de debut din preliminariile CM 2022, luând loc în tribune. Merită menţionată şi convocarea unui alt utist, Adrian Petre, la naţionala de tineret, care în aceste zile participă la turneul final al Euro 2021. La fel ca şi Iacob, Petre a fost convocat de selecţionerul Adrian Mutu tot din postură de jucător aflat pe lista adiţională. Petre nu e însă debutant în rândul „tricolorilor” mici, el bifând multe meciuri la tineret şi chiar la turneul final al Euro din 2019.
