9% dintre nașterile din România, la mame între 15 și 19 ani. Peste 600 de cazuri la fete sub 15 ani

Aproape una din zece nașteri din România provine de la fete cu vârste între 15 și 19 ani, iar situația copiilor care devin părinți la rândul lor capătă dimensiuni alarmante. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, din cele 143.637 de nașteri înregistrate în 2024, 13.018 au fost la mame cu vârsta între 15 și 19 ani. În 601 cazuri este vorba despre mame sub 15 ani.

Cifrele arată o realitate și mai gravă: pentru 23 dintre fetele sub 15 ani, nașterea din 2024 a fost a doua, iar o adolescentă care nu împlinise încă 15 ani a adus pe lume al treilea copil. De asemenea, 652 de fete care au născut înainte de 19 ani se aflau deja la a treia naștere.

Cele mai multe nașteri la mame sub 15 ani s-au înregistrat în județele Mureș – 60 de cazuri, Bacău – 34, Bihor – 31, Dolj – 29 și Brașov – 27. Dacă sunt luate în calcul grupele de vârstă sub 15 ani și 15–19 ani, pe primele locuri se află Mureș (813 mame), Brașov (657), Dolj (568), Bihor (567) și Constanța (541). Municipiul București ocupă locul 14, cu 351 de nașteri provenind de la mame sub 19 ani. La polul opus se situează Gorj, Tulcea și Mehedinți.

Organizația Salvați Copiii România atrage atenția că aceste date reflectă consecințele directe ale unui sistem legislativ care nu reușește să protejeze eficient copiii prin educație și prevenție. Reprezentanții organizației solicită o reformă profundă a cadrului legal, în special a Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și a Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar.

În prezent, educația pentru sănătate, inclusiv componenta de educație sexuală, poate fi derulată în școli abia din clasa a VIII-a și doar cu acordul scris al părinților. Potrivit organizației, această abordare este inadecvată și în contradicție cu alte reglementări, precum răspunderea penală de la 14 ani sau vârsta consimțământului de la 16 ani în domeniile medical, civil și educațional.

Cercetările realizate de Salvați Copiii arată că 66% dintre minore au declarat că au primit informații despre educația sexuală în timpul școlii, însă aproximativ 30% spun că sursele au fost rude, prieteni sau colegi, ceea ce ridică semne de întrebare asupra corectitudinii și calității informațiilor primite.

„Abordarea educațională în domeniul sănătății poate juca un rol esențial în combaterea fenomenului maternității la vârste tinere. Chiar și în situații caracterizate de sărăcie familială sau în comunități cu perspective economice limitate, deținerea cunoștințelor referitoare la prevenirea sarcinilor nedorite, igienă, prevenirea abuzurilor sexuale și identificarea resurselor disponibile poate contribui semnificativ la reducerea acestui fenomen”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizației.

Potrivit specialiștilor, în regiunile cu dezvoltare economică scăzută, din care provin majoritatea mamelor adolescente, predomină dependența de asistența socială, ceea ce duce la perpetuarea unui cerc al vulnerabilității și subzistenței. Accentul trebuie pus pe prevenție, acces la informații și servicii socio-medicale, precum și pe reintegrarea școlară și socială a fetelor care devin mame la vârste fragede.

Povestea Mariei, devenită mamă la 15 ani, ilustrează drama din spatele statisticilor. A realizat că este însărcinată după ce întârzierea menstruației nu a mai putut fi pusă pe seama unei simple dereglări. „Am simțit că viața mea s-a terminat pentru totdeauna”, mărturisește ea. Rușinea față de familie și comunitate, abandonul și reacția violentă a partenerului, teama de medic și lipsa resurselor financiare au transformat sarcina într-o experiență traumatică.

Sprijinul specialiștilor a făcut însă diferența. Prin acces la servicii medicale, consiliere și suport social, Maria a reușit să continue școala și să își construiască un plan pentru a-și crește copilul în siguranță.

Datele arată clar că fenomenul maternității la vârste fragede nu este un accident statistic, ci un semnal de alarmă privind lipsa unei educații sistematice și accesibile. În lipsa unor măsuri coerente de prevenție și a unei reforme legislative, România riscă să mențină un cerc al vulnerabilității care afectează generații întregi.