Ziua internaţională a zborurilor cu echipaj uman în spaţiu, aniversată pe 12 aprilie

by Cristian Dobre

Ziua internaţională a zborurilor cu echipaj uman în spaţiu este aniversată anual la 12 aprilie, fiind instituită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 65/271 din 7 aprilie 2011, pentru ”a celebra în fiecare an la nivel internaţional începutul epocii spaţiale pentru specia umană, reafirmând contribuţia importantă a tehnologiei şi ştiinţei spaţiale în atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă şi de intensificare a nivelului de trai al statelor şi oamenilor”, potrivit www.un.org.

Data de 12 aprilie 1961 a rămas în istoria umanităţii drept momentul efectuării primului zbor spaţial cu echipaj uman, fiind vorba de cosmonautul sovietic Iuri Gagarin. Acest eveniment istoric a deschis calea explorării spaţiului cu echipaj uman. Anterior, la 4 octombrie 1957 fusese lansat pe orbită primul satelit realizat de om, Sputnik I, fapt ce a reprezentat debutul etapei de explorare a spaţiului.

Iuri Alexeevici Gagarin a realizat un zbor de 108 minute la bordul navetei sovietice Vostok 1. Naveta a fost lansată de la cosmodromul Tiuratam (situat la 200 km sud-vest de Baikonour) şi s-a plasat pe o orbită cu perigeul de 181 km, apogeul la 327 km, înclinarea 65,57 grade. A făcut un înconjur al planetei şi s-a reîntors pe Pământ. Zborul a fost precedat de două lansări succesive de nave Vostok experimentale, la 9 şi 25 martie 1961, cu câte un câine la bord şi cu un manechin în fotoliul pilotului (Sputnik-9 şi Sputnik-10).

Misiunea a vizat evaluarea programului de pregătire a zborurilor spaţiale ale navelor pilotate, respectiv pregătirea cosmonauţilor şi eficienţa soluţiilor adoptate privind construcţia şi amenajările navei şi rachetei purtătoare, tehnica de pregătire şi verificare înainte de start, mijloacele şi metodele de urmărire, control şi dirijare a rachetei pe traiectorie şi a navei pe orbită, tehnica de supraveghere a cosmonautului şi a instalaţiilor de bord, comportarea sistemelor de asigurare a zborului şi a echipamentelor destinate readucerii cabinei cosmos în integritate perfectă, mijloacele şi procedeele de recuperare şi, în general, ansamblul de măsuri din cadrul acestui program complex.

O cameră de televiziune instalată la bordul navei a transmis în permanenţă imagini despre gesturile, atitudinea şi mişcările cosmonautului, până la ieşirea din orbită. Legăturile radiotelefonice şi telegrafice au fost asigurate pe două frecvenţe de unde scurte (9,019 MHz şi 20,006 MHz) şi pe o frecvenţă în ultrascurte (143,625 MHz). Pe toată durata misiunii au fost făcute însemnări în jurnalul de bord, s-au executat diferite activităţi demonstrative programate, cum ar fi mâncatul, băutul şi totodată s-au făcut imprimări pe bandă de magnetofon şi s-a ascultat muzica ce se transmitea de pe Pământ. De asemenea, au fost transmise şi mesaje din cosmos. A fost descris orizontul, curb şi aureolat (închis cu brâie apropiate, divers şi strălucitor colorate) şi s-a cercetat cu atenţie atât la intrarea navei în umbra Pământului, cât şi la ieşirea ei la lumină.

La 12 aprilie 1981, naveta spaţială Columbia realiza primul zbor cosmic, la bordul căreia se aflau astronauţii americani Robert Crippen – pilot şi John Young – comandant. Tot în 1981, dar la 14 mai, cosmonautul român Dumitru Prunariu pornea, pe parcursul a şapte zile, în cadrul misiunii Soyuz 40, în prima participare a unui explorator român la un program spaţial.

 

Sursa: agerpres.ro

Facebook Comments