Senatul a adoptat marţi Legea privind Statutul rezerviştilor voluntari prin care cetăţenii români, cu domiciliul stabil în România, pot deveni rezervişti voluntari, în baza unui contract individual pe durată determinată şi în anumite condiţii.
Rezerviştii voluntari trebuie să fie devotaţi statului roman, să nu aparţină unor asociaţii religioase care contravin normelor de păstrare a ordinii publice sau afectează desfăşurarea profesiei militare. Rezerviştii voluntari vor avea drepturi salariale, li se vor plăti asigurările sociale şi de sănătate şi vor încasa primă de fidelitate. Actul normativ mai prevede că rezerviştii voluntari trebuie să execute instruirea în unitatea la care sunt încadraţi pe durata a 15 zile calendaristice, anual.
Proiectul pregătit prevede că orice persoană cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani, care îndeplineşte baremurile de selecţie, indiferent dacă a făcut sau nu armata, poate încheia cu Ministerul Apărării un contract individual pe o durată iniţială de minimum 4 ani, prelungit ulterior cu câte 3 ani, prin care se angajează ca, în caz de necesitate, să facă parte din armată.
Asta înseamnă că, în cazul unui contract dintre un cetăţean de 55 de ani şi Armată, peste 4 ani am putea avea militari de 59 de ani, iar peste 7 ani, militari de 62 de ani, adică bunici războinici în toată regula!
În fine, rezerviştii voluntari vor fi plătiţi, pe timp de pace, cu 10% din soldă, mai puţin în cele 15 zile de instrucţie în care, fiind scoşi din producţie, vor primi solda întreagă.
Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, spunea în urmă cu câteva luni că este nevoie de reintroducerea de urgenţă a stagiului militar voluntar. Anunţul său venea în contextul ameninţărilor tot mai dese ale Rusiei la adresa NATO şi al intensificării exerciţiilor militare ale Alianţei în regiune, inclusiv în România.
