Un arădean de 18 ani, pe scena Festivalului Internațional George Enescu

by Dana B.
Please follow and like us:

ȘTEFAN ȘIMONCA-OPRIȚA. Deloc întâmplător scris cu litere mari, numele arădeanului nostru este un nume pe care, privit prin prisma vârstei și a performanțelor, nu îl poți scrie decât cu litere de-o șchioapă. Bine, privit prin prisma Omului ascuns în spatele unui zâmbet molipsitor îl scrii și direct în suflet, însă, despre asta, într-un viitor articol. Astăzi, despre participarea la prestigiosul Festival George Enescu unde va cânta, împreună cu maestrul David Grimal, în seria Recitaluri și Concerte Camerale. Duminică, 8 septembrie, de la ora 11.00, în Sala Auditorium.

Cine este Ștefan, arădeanul prezent la doar 18 ani pe scena Festivalului George Enescu

Să vrei să îl cuprinzi în câteva cuvinte poate părea o nebunie, însă, adevărata nebunie ar fi, categoric, a nu încerca măcar să vi-l aducem în case și, de ce nu, să vi-l așezăm în inimi.

Desigur, am putea să ne limităm la a spune că el este cel care mai întâi l-a iubit pe Enescu, l-a studiat pe Enescu, l-a descoperit ”în duh” cu fiecare culoare muzicală, cu fiecare culoare sonoră revărsată din chiar vioara Marelui Enescu la care a cântat nu o dată ci de două ori, pentru ca mai apoi să ni-l dăruiască deplin de pe scena Festivalului cu același nume. Și am putea lejer să ne oprim, dar ar fi ca și când am vorbi de perfecțiunea acelui 10 al Nadiei Comăneci fără a fi conștienți de munca din spatele rezultatului și ar fi dureros de nedrept. Asta cu atât mai mult cu cât 2019 a însemnat, pe lângă turnee și concerte, și Bacalaureat și încheierea primului an de studiu în cadrul Universităţii de Muzică Hochschule für Music Saar Saarbrücken din Germania, unde studiază vioara cu David Grimal. Universitate al cărei rector, în urmă cu câțiva ani, i-a spus ”ar fi o onoare pentru noi să fii studentul nostru” .

Am spus Bacalaureat, iar pentru a înțelege cum totuși un copil care practic în ultimii ani a făcut naveta Arad-Germania a reușit să obțină note peste 9 la fiecare dintre probe (Română-9, Istorie 9,25, Geografie 9,75) este musai a-i afla răspunsul dat în timpul interpretării Suitei ”Impresii din copilărie” op. 28 a lui Enescu (NU UITAȚI!! Duminică de la ora 11.00), unde, cu vioara lui, ne va arăta concret că Bac-ul nu este o sperietoare și cum bucuria noilor cunoștințe acumulate se poate îmbrăca în muzică. Că este și greu ne-o va spune, cum altfel decât interpretând Rapsodia ”Tzigane” a lui Maurice Ravel despre care însuși compozitorul avea să spună că este „o piesă scurtă de diabolică  dificultate”.

Ștefan Șimonca-Oprița este născut în Arad, absolvent al Colegiului de Arte „Sabin Drăgoi”, cunoscător a trei limbi străine, cu apariţii în concerte ca solist sau ca membru în formaţii camerale mult prea multe pentru a le putea enumera aici, membru al Fundaţiei ”Remember Enescu” din anul 2012, iar din 2017, membru al prestigioasei orchestre Les Dissonances, fondată şi condusă de Maestrul David Grimal, cu care a participat la turnee în Franţa, Italia, Belgia și Spania (Paris, Dijon, Le Havre, Caen, Ferrara, Antwerpen, Bilbao), în cadrul unor premiere mondiale revoluţionare cum ar fi interpretarea lucrării lui Stravinski, Le Sacre du Printemps, fără dirijor, formaţie de 95 de instrumentişti. Că din 2019 este și Vioara a II-a în Cvartetul Les Dissonances nu ne mai surprinde, cum deloc suprinzător este că din18 septembrie va pleca în Turneul Pelleas cu Orchestra Les Dissonances.

Un copil (avem permisiunea: ”Atât timp cât un prunc căruia m-am aplecat să îi dau o bomboană încă nu mi-a zis ”mulțumesc, nenea!” sunt copil și-mi place!”) cu o măsură a timpului atât de frumos purtată pe arcuș de vioară, dându-i o dimensiune a bucuriei, a așezării în frumos și bine cum puțini reușesc a o face, încât nu poți să nu te întrebi CUM este cu putință. Iar aici, o parte din răspuns am găsit-o în familie.

Strănepot al regretatului actor Gheorghe Șimonca, nepot al soților Mirela (altistă/artist liric al Corului Academic al Filarmonicii de Stat din Arad) și Artemiu Șimonca-Oprița, concertmaestru al aceleiași filarmonici, nepot al Părintelui Iov Orădan, fost protopop al Aradului, și fiu al Părintelui Profesor Codin Șimonca-Oprița și al Doamnei Diana Șimonca Oprița, profesor la Liceul Moise Nicoară din Arad. Normal, într-o familie atât de ”plină de artă” n-ar fi putut nicicum lipsi o soră, Teofana, mare iubitoare a dansului popular și care ”are un succes formidabil la majoritatea festivalurilor și concursurilor” după cum avea să ne spună fratele ei mai mare.

Și te întrebi… ”oare cum o fi să îl ai pe Ștefan ca fiu?”

Și am întrebat! Iar emoția unor astfel de părinți, aflați înaintea unui drum la capătul căruia își vor vedea copilul pe scena Festivalului George Enescu alături de David Grimal, o lăsăm aici ca pe un neprețuit dar pentru oricine are puterea de a se putea părtăși de bucuria altuia, pentru ca într-un final, ascultându-l pe Ștefan, să o transforme în bucurie personală:

A spune ceva despre Ștefan înseamnă a investiga o aventură a sa și a celor apropiați lui (membri ai familiei sau nu), dintre care unii îl urmează în toate locurile în care este posibil, atunci când Ștefan are un concert, un recital sau o simplă intervenție muzicală în cadrul unui proiect sau altul. De toți aceștia el este legat deja de multă vreme. A-l asculta pe Ștefan cântând e o experiență copleșitoare, extrem de emoționantă și pricinuitoare de amintiri statornice. Pasiunea și bucuria lui de a cânta, de a interpreta, cunoștințele sale enciclopedice legate de tot ceea ce înseamnă muzică și istoria ei (și nu numai) ne înalță și ne obligă la o creștere a noastră, cei din jurul lui, absolut surprinzătoare. E cumva copleșitor să înțelegi prin el (!) că ești parte a ceva cu mult mai mult decât tine și propria familie, decât cei de dinaintea lui și a noastră, cu ce a putut rodi mai frumos această stirpe, dar și că ești parte a ceva mai mult decât propriul neam, cu ce a dat el vreodată mai bun, că ești parte integrantă a unei umanități capabilă de lucruri mai frumoase decât orice e cu putință a fi intuit de gândul și expectanța noastră. Când ai șansa să întâlnești un astfel de om în calea vieții tale, nu poți decât să dai salvă lui Dumnezeu pentru tot și toate… Iar dacă acest om mai e și atât de apropiat de tine cum e pentru noi, părinții lui, sau ceilalți de care făceam pomenire deja, atunci ai impresia că te afli permanent pe un Tabor al revărsării luminii dumnezeiești și nu poți să faci nimic altceva decât, asemeni Apostolilor, să-ți acoperi fața și să exclami extatic: „Bine este nouă aici!..”, au spus Diana și Codin Șimonca-Oprița, Părinții lui Ștefan.

Nimic nu este întâmplător. George Enescu și Aradul

Deloc străin de orașul natal al copilului Ștefan Șimonca-Oprița, fiu de preot, care a început a-l diviniza de la o vârstă asemănătoare celei când părinții marelui Enescu, nepot de preot, încă îl alintau cu numele Jurjac, Aradul avea să-i fie gazdă primitoare în repetate rânduri.

Astfel, în monografia unuia dintre cele mai reprezentative edificii din Arad, Palatul Cultural, istoricul Gheorghe Lanevschi menționează că George Enescu, pe parcursul a 21 de ani, a fost de 10 ori în Arad, susţinând în total 13 concerte: decembrie 1922, noiembrie 1923, ianuarie 1927, ianuarie 1929, noiembrie 1931, decembrie 1936, octombrie 1937, noiembrie 1938, aprilie 1942, martie 1943. Tot în anul 1931, cu prilejul jubileului de 50 de ani al maestrului George Enescu, acesta este sărbătorit într-un cadru festiv, acordându-i-se titlul de ”Cetățean de Onoare” al Aradului ”fapt nesemnalat în prestigioasele monografii apărute de-a lungul timpului, deşi Aradul a fost primul oraş care i-a acordat această distincţie luând-o înaintea Dorohoiului şi a Bucureştiului” (Gheorghe Lanevschi, ”Povești adevărate pentru copii și tineret. Arad-Palatul Cultural”, 2015 p.62)

Cum totul în povestea celor 18 ani de viață ai tânărului violinist Ștefan Șimonca-Oprița pare așezat pe un făgaș frumos unduit din arcuș de vioară divin nu ne rămâne decât să sperăm că, noi arădenii, vom ajunge ca nu peste mult timp ”să nu-l mai felicităm pe el, ci pe noi pentru că am avut norocul să-l auzim!” (Cella Delavrancea)

 

Mai jos, în exclusivitate, câteva capturi foto din timpul repetiției de aseară, 4 septembrie.  Repetiții cu care Ștefan își bucură vecinii și în timpul cărora, din fața geamului, este adesea aplaudat fără măcar a ști…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Facebook Comments