Potrivit lui Nicolas Schmit, Comisarul European pentru Ocuparea Forței de Muncă și Drepturi Sociale, Uniunea Europeană (UE) ar trebui să pledeze pentru adoptarea unei săptămâni de lucru de patru zile, în special în industriile care suferă de lipsa forței de muncă, scrie b1tv.ro.
Schmit susține că această propunere câștigă amploare din cauza perspectivei modificate a generațiilor tinere cu privire la echilibrul dintre muncă și viața personală.
Comisarul a adăugat că „nu există o poziție comună“ în UE cu privire la săptămâna de lucru scurtată, dar se poate ajunge la un acord între partenerii sociali.
În acest sens, a oferit exemplu Germania, unde sindicatele solicită implementarea programului de lucru cu 4 zile pe săptămână și tot mai multe companii o văd ca pe o posibilitate de a recruta noi angajați, mai ales în sectorul transporturilor, unde există probleme. „Întrucât există dificultăți pentru anumite sectoare în a atrage oameni, poate că și acestea trebuie să devină mai atractive“, a spus el. Pentru UE, cea mai mare problemă nu este șomajul, ci mai degrabă deficitul de forță de muncă. „Într-adevăr, multe sectoare caută cu disperare angajați și nu-i găsesc, deoarece oamenii nu vor să lucreze acolo sau nu au competențele necesare“, a mai adăugat el.
Un studiu recent al BestJobs dezvăluie că conceptul unei săptămâni de lucru de 4 zile este bine primit în această locație. Studiul arată că 80% dintre angajații din țară își exprimă interesul pentru adoptarea acestui program, chiar dacă înseamnă a lucra 10 ore pe zi pentru a îndeplini cerința legală de 40 de ore de muncă pe săptămână. Cu toate acestea, este important de menționat că există și persoane care nu sunt mulțumite de acest aranjament.
Potrivit sondajului, un procent semnificativ de 41% dintre cei chestionați consideră că principalul dezavantaj al noului program este creșterea volumului de muncă din cauza programului prelungit. Între timp, 45% dintre respondenți se tem că implementarea acestui program la locul lor de muncă va duce la o presiune intensificată pentru a îndeplini sarcinile într-un ritm mai rapid. Angajatorii sunt, de asemenea, îngrijorați, 40% exprimându-și îngrijorarea cu privire la potențialul impact negativ asupra concentrării și, ca urmare, a productivității.
