Tinerii între 18 și 24 de ani, tot mai îngrijorați de piața muncii: peste jumătate cred că AI-ul a redus joburile pentru juniori

Tinerii aflați la început de carieră întâmpină tot mai multe dificultăți atunci când își caută un loc de muncă. Trei sferturi dintre candidații cu vârste între 18 și 24 de ani spun că, față de anul trecut, le este mai greu să se angajeze, iar 56% consideră că dezvoltarea inteligenței artificiale a redus semnificativ numărul de joburi disponibile pentru juniori.
Datele apar într-un sondaj realizat de eJobs România în perioada iulie–august 2026, pe un eșantion de 1.100 de candidați cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani.
Potrivit reprezentanților eJobs, aproximativ 100.000 de joburi pentru candidații entry level, cu maximum doi ani de experiență, și pentru cei fără experiență au fost publicate de la începutul anului. Acestea reprezintă mai mult de jumătate din totalul pozițiilor disponibile, însă competiția pentru obținerea unui loc de muncă este mai mare, în condițiile în care numărul aplicărilor a crescut cu 28% în perioada ianuarie–august 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Una dintre principalele probleme reclamate de tineri este lipsa feedbackului din partea angajatorilor. 59% dintre respondenți spun că au început să se confrunte cu întârzieri în primirea unui răspuns după ce aplică pentru un loc de muncă, iar în multe cazuri nu primesc niciun răspuns.
Pentru 25,7% dintre candidați, răspunsul angajatorului vine după una până la trei săptămâni, în timp ce 11,8% așteaptă mai mult de o lună. Doar 3,5% sunt contactați în mai puțin de o săptămână.
Cea mai mare problemă pentru tinerii care încearcă să intre pe piața muncii este cerința de experiență anterioară, chiar și pentru posturile de junior. 58,6% dintre participanții la sondaj indică acest aspect drept principal obstacol.
Pe lista problemelor urmează salariile considerate prea mici în raport cu costul vieții, menționate de 22,9% dintre respondenți, lipsa feedbackului după interviu – 12,1% – și procesele de recrutare considerate prea lungi și complicate – 6,4%.
Tinerii spun și că au observat o creștere a pretențiilor angajatorilor. 32,1% afirmă că firmele caută candidați juniori care să poată lucra la nivelul unor angajați cu experiență de tip mid-level. Printre schimbările observate se numără și preferința pentru munca exclusiv de la birou, solicitarea unor competențe tehnice specifice și accentul mai mare pus pe diplome și studii academice.
Inteligența artificială reprezintă, la rândul său, un motiv de îngrijorare. 55,9% dintre tinerii chestionați consideră că automatizarea a influențat oferta de locuri de muncă, întrucât multe dintre sarcinile asociate în trecut pozițiilor entry level pot fi realizate în prezent cu ajutorul AI.
În același timp, nu toți văd inteligența artificială ca pe o amenințare. 20,5% consideră că AI-ul nu le-a „furat” joburile, ci este un instrument care îi ajută să lucreze mai repede, în timp ce 14,2% spun că nu simt încă efectele automatizării, dar se așteaptă ca acestea să apară în viitorul apropiat.
În ceea ce privește perspectiva pe termen lung, tinerii sunt mai degrabă optimiști. Întrebați dacă se tem că meseria pentru care se pregătesc ar putea fi înlocuită de AI în următorii cinci ani, 42,1% spun că nu, considerând că factorul uman va rămâne esențial în domeniul lor. Alți 35,7% sunt puțin îngrijorați, dar cred că se vor putea adapta, în timp ce 22,2% sunt foarte îngrijorați.
Un alt punct sensibil este pregătirea pentru piața muncii. 32% dintre respondenți spun că nu stăpânesc suficient de bine instrumentele tehnice specifice domeniului în care vor să lucreze. 24,2% indică nivelul avansat de cunoaștere a unei limbi străine, 20,3% abilitățile de prezentare și negociere, iar 14,8% gestionarea stresului și a volumului de muncă.
Nici studiile superioare nu par să ofere întotdeauna pregătirea practică așteptată. Jumătate dintre cei care urmează sau au absolvit studii superioare spun că au învățat în principal teorie și că le lipsește experiența practică. 38,9% afirmă că au fost nevoiți să învețe singuri ceea ce le era necesar la locul de muncă, de pe internet sau prin cursuri suplimentare. Doar 13,7% consideră că școala le-a oferit baza necesară pentru obținerea unui loc de muncă.
Pentru a-și crește șansele de angajare, 45,5% dintre tineri spun că aplică la mai multe joburi decât în trecut. 30,1% verifică mai des platformele de recrutare, 10,6% lucrează la proiecte personale sau portofolii, iar alți 10,6% urmează cursuri online de specializare. Doar 1,6% participă la evenimente de networking și târguri de carieră.
Și nivelul salariilor reprezintă o nemulțumire majoră. 58,6% dintre respondenți consideră că salariile oferite tinerilor aflați la început de carieră sunt foarte mici și insuficiente pentru acoperirea nevoilor de bază. Pentru 33,1%, acestea sunt mici, dar acceptabile pentru acumularea de experiență, în timp ce doar 1,5% le consideră corecte și adaptate pieței.
Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial al eJobs, salariul mediu net la nivel național pentru joburile entry level, cu 0–2 ani de experiență, este de 4.000 de lei.
În aceste condiții, independența financiară îi determină pe mulți tineri să facă și compromisuri în ceea ce privește domeniul în care vor lucra. 51,2% spun că sunt dispuși să accepte un loc de muncă fără legătură cu studiile urmate, pentru a avea un venit lunar.
Alți 36,6% ar accepta un astfel de compromis doar temporar, până când găsesc un loc de muncă potrivit domeniului în care vor să lucreze. În schimb, 10,6% preferă să aștepte până când găsesc un job în domeniul pentru care s-au pregătit.