În fiecare an, la data de 9 martie, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții 40 de Mucenici care au trăit între anii 308-324, în timpul împăratului Licinius, un mare prigonitor al creștinilor. Nevrând aceștia să se închine idolilor, după opt zile de întemnițare, au fost condamnați la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. În urma rugăciunilor înălțate către Dumnezeu, apa lacului s-a încălzit, aceștia fiind scoși vii din lac și pentru că se vroia cu orice preț moartea lor li s-a zdrobit fluierele picioarelor, dându-și astfel obștescul sfârșit.
În timpul cât suportau tortura apei înghețate, aceștia au dictat Sfântului Meletie, episcopul Antiohiei, un testament de bună rânduială pentru viața creștinească:
„Așadar, să vă depărtați de orice poftă și rătăcire lumească. Căci mărirea lumii este înșelătoare și neputincioasă, înflorește pentru puțin și îndată se vestejește ca iarba grădinii. Primind sfârșitul mai repede ca începutul. Mergeți mai degrabă la iubitorul de oameni Dumnezeu, care dăruiește bogăție neîmpuținată celor ce aleargă la El și dă ca răsplată viața veșnică celor ce cred în El. Timpul acesta este folositor celor ce voiesc să se mântuiască, oferind prilejul potrivit pentru pocaință, pentru practicarea adevăratei viețuiri celor ce nu amână nimic pentru viitor. Căci schimbarea vieții este neprevazută. Și chiar de ai cunoaște-o, vezi ceea ce este de folos și arată în modul acesta curăția credinței, pentru ca prin aceasta să ștergi urma păcatelor făptuite mai înainte. Căci în starea în care te voi găsi, zice Domnul, în aceea te voi și judeca. Sârguiți-va, deci, să fiți fără greșeala în poruncile lui Hristos, ca să scăpați de focul cel nestins si veșnic. Căci glasul cel dumnezeiesc striga: Timpul s-a scurtat. Mai presus de toate, cinstiți iubirea, căci numai ea singură respecta datoria iubirii frățești și se supune legii Lui Dumnezeu. Căci prin fratele cel văzut se cinstește Dumnezeu Cel nevăzut.”
Pentru ale lor rugăciuni, Doamne ai milă de noi!
Monahul Serafim (Schitul Moneasa)
