A început ”Festivalul Vinului 2016” din orașul nost de câmpie, Arad. Întâmplător, deși nu aveam în program, am poposit în locația festivalului, Piața Avram Iancu.
Plin de spirit am pășit în piață, să degust ceva vinuri și ceva cârnaț fript. Am încercat să fac turul târgului, nașpa, și ogorul bunicii mele era mai mare decât prosteala asta. Pe scena aia instalată cu bani grei se lăfăiau niște vedete ale muzicii ușoare arădene, sau mai puțin, în teste. ”Doi zece” sau ”Mai dă-mi un la major”. Sâmbătă la ora 15 sau 16, când începea să vină lumea la spectacol, nu poți să îți bați joc cu trei acorduri de bas, sau același acord timp de 10 minute, și să nu fie cineva să-ți bage niște …. .. …
Și e ok dacă ai intrat cu un super solist în scenă să ne spună ”Crăciun Fericit” și apoi să spună, ca un idiot, ”doi zece, doi zece”. Supersolistul nu-l cunoaștem nici noi și probabil nici rudele.
Și după ce timp de o oră și-a bătut joc de arădeni, că tu, ca mare Vizionar de la Brad, ai fost de acord cu îngrășarea anticulturii de doi bani, să vină să ne anunțe că de fapt concertul e mai târziu, unde după trei cover-uri se va da cu gel și va spune ce greu e să fii artist.
Gogule, mai bine veneai tu, că mâncam cârnați și beam un vin, și te ascultam printre râgâiturile sănătoase ale votanților PDL.
