Taxa Temu stârnește tensiuni între ANAF și firmele de curierat

„Taxa Temu” generează un conflict deschis între autoritățile fiscale și firmele de curierat, după ce încasările raportate pentru coletele venite din afara Uniunii Europene sunt mult sub nivelul estimat de stat. Reprezentanții Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) susțin că sumele colectate nu reflectă volumul real al livrărilor și suspectează posibile nereguli în procesul de raportare.
Fiscul a anunțat că, începând de săptămâna viitoare, va demara controale la companiile de curierat implicate în colectarea taxei pentru coletele extracomunitare.
Potrivit analizelor ANAF, încasările sunt sub pragul estimat. Asociația comercianților afirmă că autoritățile mizau pe aproximativ cinci milioane de lei pe zi, însă acest nivel nu este atins în prezent.
Pentru fiecare colet cu valoare sub 150 de euro trimis în România din afara UE, comercianții din China trebuie să achite o taxă de 25 de lei. Suma este colectată prin intermediul firmelor de curierat și ulterior virată la bugetul de stat.
„Banii se colectează, începând de la 1 ianuarie, urmând ca, după 25 februarie, să fie livrate în contul bugetului de stat, conform declaraţiei pe care o vom trimite la ANAF. Se conformează (n.r. comercianţii), pentru că, dacă nu se conformează, nu mai putem livra expedierile respective”, a transmis reprezentanta unei companii de curierat.
Specialiștii din e-commerce susțin că responsabilitatea plății aparține comerciantului, indiferent dacă taxa este evidențiată sau nu distinct pentru client. În paralel, datele din industrie arată că numărul transporturilor aeriene cu colete din China și Hong Kong către București a crescut cu peste 25% în intervalul decembrie–ianuarie.
Un analist fiscal a declarat că informațiile privind o scădere a traficului pe aeroportul Otopeni sunt eronate. „Ianuarie este istoric luna cu cele mai puține cumpărături de genul acesta”, a precizat acesta.
Controversa privind o eventuală evitare a taxei prin redirecționarea coletelor prin alte hub-uri europene, precum Budapesta, a fost respinsă de Ministerul Finanțelor. Oficialii subliniază că nu este vorba despre o taxă vamală, ci una logistică, aplicată în funcție de originea coletului și destinația finală, nu de țara de tranzit. Astfel, obligația de plată rămâne valabilă chiar dacă marfa ajunge în România printr-un alt stat membru.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că „sunt 50-60.000 de antreprenori români a căror cifră de afaceri a scăzut brusc de când piața a fost inundată de aceste colete”.
În paralel, la nivel european se pregătește o măsură unitară: din această vară, toate statele membre vor introduce o taxă fixă de trei euro pentru coletele cu valoare redusă provenite din afara Uniunii Europene.