Goran Hansson, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe, for care decernează anual premiile Nobel, a declarat că nu vor fi introduse cote de gen sau etnie în criteriile de acordare a distincţiilor, relatează AFP și BBC, potrivit HotNews.ro.
Hansson a spus că Academia vrea ca oamenii de ştiinţă să câştige „pentru că au făcut cea mai importantă descoperire”.
De la prima ediţie, în 1901, până în prezent, 58 de femei au fost laureate cu premii Nobel.
Jurnalista Maria Ressa a fost singura laureată anul acesta, fiindu-i acordat Premiul Nobel pentru Pace, alături de jurnalistul rus Dmitri Muratov.
Cercetătoarea Marie Curie a fost prima femeie laureată cu Nobel şi rămâne singura care a primit distincţia de două ori – pentru Fizică (1903) şi Chimie (1911).
„Este trist că sunt atât de puţine femei laureate cu Nobel şi asta reflectă condiţiile inechitabile în societate, mai ales în trecut, dar care încă există. Şi sunt mult mai multe de făcut”, a declarat Hansson pentru AFP.
„Am decis că nu vom avea cote pentru gen sau etnie”, a adăugat el, precizând că decizia „este în conformitate cu ultimul testament al lui Alfred Nobel”.
Industriaşul şi chimistul suedez Alfred Nobel a lăsat prin testament, în 1895, cu un an înaintea morţii, înfiinţarea unor premii care să îi poarte numele.
„În final, acordăm premiul celor pe care îi considerăm cei mai merituoşi, celor care au avut cele mai importante contribuţii”, a mai afirmat Hansson.
Femeile care au câștigat Premiul Nobel
În ultimii ani, numărul femeilor laureat a crescut faţă de deceniile anterioare, iar Hansson a spus că acesta a crescut de la un nivel foarte mic.
„Ţineţi cont că doar aproximativ 10% dintre profesorii de ştiinţe naturale din vestul Europei şi America de Nord sunt femei, şi chiar mai puţin, dacă vorbim despre estul Asiei”.
El a punctat că va fi avută în vedere sporirea procentului de femei cercetător invitate să nominalizeze şi a numărului femeilor parte din comitete, „dar avem nevoie de ajutor şi societatea trebuie să ajute aici”.
„Este nevoie de atitudini diferite faţă de femeile din ştiinţe, ca să aibă o şansă să facă aceste descoperiri care sunt premiate”.
Anul trecut, cercetătoarele Emmanuelle Charpentier şi Jennifer Doudna au devenit primele femei care au împărţit un premiu Nobel – pentru Chimie -, pentru dezvoltarea uneltelor de editare a ADN-ului.
A fost prima dată când oricare dintre premiile Nobel a fost acordat exclusiv unor femei.
Între femeile care au primit, de-a lungul timpului, premii Nobel se numără activista Malala Yousafzai, care a primit Nobelul pentru Pace în 2014 alături de Kailash Satyarthi, virologul Françoise Barré-Sinoussi, care a descoperit HIV şi a fost laureata Nobelului pentru Medicină în 2008, şi autoarea Toni Morrison, ale cărei scrieri explorează realităţile dure ale rasismului în SUA, premiată în 1993.
Din 1901 până în 2021, au fost desemnaţi 975 de laureaţi Nobel (dintre care 28 de organizaţii); 59 de premii au fost primite de 58 de femei; 6 persoane au refuzat distincţia, dintre care patru au fost forţate de regimurile din ţările lor.
Laureații Premiului Nobel în 2021
Premiul Nobel pentru Medicină a fost decernat lunea trecută oamenilor de știință americani David Julius și Ardem Patapoutian pentru descoperirea receptorilor pentru temperatură și atingere.
Marți au fost anunțați câștigătorii Premiului Nobel pentru Fizică: Klaus Hasselmann (Germania), Syukuro Manabe (Japonia-SUA) și Giorgio Parisi (Italia) pentru „contribuțiile lor revoluționare la înțelegerea noastră asupra sistemelor fizice complexe”.
Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat miercuri cercetătorilor Benjamin List (Germania) și David MacMillan (SUA) pentru dezvoltarea organo-catalizei asimetrice.
Joi, scriitorul Abdulrazak Gurnah din Zanzibar a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură pentru „abordarea fără compromisuri şi plină de compasiune a efectelor colonialismului şi a destinului refugiaţilor în prăpastia dintre culturi şi continente”.
Vineri a fost anunțat că jurnaliștii Maria Ressa și Dmitri Muratov au primit Premiul Nobel pentru Pace pentru „lupta lor curajoasă pentru apărarea libertății de exprimare în Filipine și Rusia”.
Luni, 11 octombrie, Premiul Nobel pentru Economie a fost decernat economiștilor David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens pentru „contribuțiile empirice la economia muncii” și „contribuțiile metodologice la analiza relațiilor de cauzalitate”.
