Somnul de după-amiază scade tensiunea arterială

by Cristian Dobre

Somnul de după-amiază ar putea să scadă tensiunea arterială [studiu]

Un nou studiu arată că somnul de după-amiază poate face mai mult decât să crească nivelul de energie și să îmbunătățească starea de spirit. 

Noile cercetări1 prezentate de o echipă a Colegiului American de Cardiologie au descoperit că persoanele care s-au delectat cu un somn de după-amiază  au avut mai multe șanse să aibă o scădere vizibilă a hipertensiunii arteriale în comparație cu cei care nu au dormit. Somnul la prânz pare să scadă nivelul tensiunii arteriale până la același nivel ca alte schimbări ale stilului de viață.

De exemplu, reducerea consumului de sare și alcool poate reduce nivelul tensiunii arteriale cu 3 până la 5 mm Hg. Totodată, un medicament antihipertensiv cu doze mici scade, de obicei, nivelul tensiunii arteriale cu 5 până la 7 mm Hg, în medie. Cercetătorii americani au descoperit că fiecare oră de somn după prânz reduce tensiunea arterială cu aproximativ 3 mm Hg, cu o medie de 5 mm Hg per sesiune de somn.

Scăderea hipertensiunii arteriale cu cel puțin 2 mm Hg poate reduce riscul de evenimente cardiovasculare, cum ar fi atacul de cord, cu până la 10 la sută. De aceea cercetătorii consideră că au descoperit o metodă importantă de a schimba stilul de viață pentru a încuraja sănătatea cardiovasculară. Această metodă este accesibilă (aproape) oricui, nu costă, și este un mod plăcut de a energiza organismul în mijlocul zilei.

Acesta este primul studiu care a evaluat efectul somnului de după-amiază asupra nivelului tensiunii arteriale în rândul persoanelor a căror tensiune arterială este controlată deja de alți factori. Aceeași echipă de cercetare a constatat în alte studii că somnul de după-amiază  este asociat cu nivelurile reduse ale tensiunii arteriale și nevoia de mai puține medicamente antihipertensive în rândul persoanelor cu valori de hipertensiune arterială foarte mari.

Cum scade somnul de după-amiază tensiunea arterială?

Studiul a inclus 212 de persoane care aveau o tensiune medie de 129,9 mm Hg cu media de vârstă de 62 de ani și majoritatea de sex feminin. Aproximativ 1 din 4 participanți erau fumători și/ sau aveau diabet de tip 2. Grupurile au fost similare în ceea ce privește factorii de risc pentru bolile de inimă, cu excepția faptului că au existat mai mulți fumători în grupul care a beneficiat de un somn la prânz.

Cercetătorii au evaluat și au înregistrat tensiunea arterială timp de 24 de ore consecutiv, lungimea somnului de după-amiază (durata medie a fost de 49 de minute), obiceiurile de viață (de exemplu, consumul de alcool, cafea și sare, nivelurile de activitate fizică) și velocitatea undei pulsului, o măsură a rigidității arterelor. Participanții au purtat un monitor de măsurare a tensiunii arterială pentru a urmări schimbările în tensiunea arterială la diverse intervale în timpul zilei, în confortul propriilor case.

În medie, tensiunea arterială sistolică pentru cele 24 de ore a fost cu 5,3 mm Hg mai mică în rândul celor care au dormit după prânz în comparație cu cei care nu au dormit (127,7 mm Hg vs 132,9 mm Hg). Când privim ambele valori ale tensiunii arteriale, persoanele care au dormit în timpul zilei au avut niveluri mai bune (128,7 / 76,2 față de 134,5 / 79,5 mm Hg). De asemenea, cercetătorii au observat o relație direct proporțională între somn și tensiunea arterială: pentru fiecare oră de somn după prânz, presiunea sistolică medie per 24 de ore a scăzut cu 3 mm Hg.

Cât ar trebui să dormi pentru a reduce hipertensiunea?

Specialiști recomandă să ne odihnim între 7 și 9 ore pe noapte. Cât despre somnul de după-amiază, sunt recomandate atât cele foarte scurte, de 20 de minute, cât și cele mai lungi, de până la 90 de minute. Unii cercetători sunt de părere că orice sesiune de somn ar trebui să fie de cel puțin 90 de minute, lungimea unui ciclu întreg de etape de somn.

Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt mai mici de 120/80 mm Hg, dar diagnosticul de hipertensiune se stabilește la o valoare peste 140/90 mm Hg. În aceste cazuri, presiunea exercitată asupra arterelor poate fi periculoasă pentru sănătate. Complicațiile comune ale hipertensiunii arteriale includ infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Cu cât hipertensiunea este mai ridicată, cu atât va fi nevoie de un efort mai mare pentru a o reduce. Nu numai medicamentele sunt importante, ci și schimbarea stilului de viață pentru eliminarea factorilor de risc. Obezitatea, sedentarismul și fumatul sunt principalele motive pentru bolile cardiovasculare, dar acum se pare că și oboseala ar putea fi un factor important.

Sursa: doc.ro

Facebook Comments