Șiria: Bizonul din cimitirul de la biserică!

S-a întâmplat joi, 16 aprilie a.c., în după-amiaza unei zile ce părea liniștită. Terminasem de amenajat mormintele părinților. Am pus sculele în mașină și am dat să ies pe singura alee amenajată din cimitir. La ieșire, ghinion! Bizonul parcase microbuzul din imagine în fața locului de veci pe care îl avea de amenajat... Nicio problemă, dacă i-a fost greu să scoată mașina afară din cimitir. Avea de condus circa 10 metri, cu spatele, și lăsa liber accesul... Dau claxon, scurt, ca tot românul. Cocalarul se preface că nu aude... Pare a-mi zice: „Ce vrei, bă, nu vezi că am treabă?”... Cobor. „Nu vă supărați, ați putea să trageți mașina din cale, să pot trece?”, încerc eu, timid. Nimic, Bizonul se întoarce cu partea dorsală, după ce îmi arată că plantează flori... Mai încerc o dată, cu tonul puțin mai ridicat. N-o fi înțeles omul bine crescut, mi-am zis... Iar nimic...! Încerc să-i zic madamei care era cu șoferul posesor de carnet „de Pitești”, să-l înduplece să îmi facă loc. Se întoarce și dânsa și mă tratează cu partea dorsală... Moment în care cel mai deștept (și nervos foc...) cedează... Urc în mașină și, cu chiu, cu vai, reușesc să străbat cei circa 300 de metri, cu spatele, să ies pe la intrarea opusă, cea de lângă biserică.

La cimitirul care aparține de biserica ortodoxă din localitatea de la poalele cetății Șiria își dorm somnul de veci vreo câteva sute de semeni trecuți la Domnul. Prin grija preoților și a administrației locale, de mai mulți ani a fost asfaltată calea de acces. Spațiul nu a permis amenajarea a două benzi. Aleea e atât de îngustă, că nu doar că nu au loc să treacă două mașini una pe lângă alta, dar nu poți nici să faci manevre de întoarcere... Oamenii civilizați vin, parchează astfel încât să fie loc să treacă și alte mașini, unde este posibil, sau lasă ce au, scule, flori, și parchează la marginea cimitirului sau în fața bisericii. Așa e normal, civilizat, omenește. Ceea ce nu a înțeles Bizonul care a condus joi mașina din imagine... Poate până data viitoare pune mâna pe un Cod rutier. Sau, mai bine, pe un Cod al bunelor maniere, că de bun-simț nu credem să fie loc!