Adaugă-ne ca sursă preferată pe Google! 
Cei 40 de Mucenici au fost soldați creștini din Legiunea a XII-a Fulminata a armatei romane, care au trăit la începutul secolului al IV-lea. În timpul împăratului Liciniu, aceștia au fost obligați să renunțe la credința în Iisus Hristos și să se închine zeilor păgâni. Pentru că au refuzat, au fost condamnați la moarte.
Potrivit tradiției, soldații au fost dezbrăcați și aruncați într-un lac înghețat din apropierea orașului Sevastia, pentru a muri de frig. Unul dintre ei a cedat în timpul nopții, însă un soldat păgân, impresionat de credința lor, a intrat în apă alături de ceilalți, astfel încât numărul mucenicilor a rămas 40. Cei care au supraviețuit nopții au fost ulterior scoși din apă, mutilați și arși, iar rămășițele lor au fost aruncate într-un râu.
Sărbătoarea lor cade în perioada Postului Mare, iar numărul 40 are o semnificație importantă în tradiția biblică, fiind asociat cu perioade de încercare și pregătire spirituală.
În tradiția populară românească, ziua de 9 martie este cunoscută și ca Ziua Măcinicilor sau simplu Mucenicii. Cel mai cunoscut obicei este pregătirea mucenicilor, colăcei din aluat în formă de opt, simbol al infinitului și al legăturii dintre cer și pământ.
În Moldova, mucenicii sunt copți, asemănători unor colăcei din aluat de cozonac, unși cu miere și presărați cu nucă. În Muntenia și Dobrogea, aceștia sunt fierți într-un sirop aromat cu zahăr, scorțișoară și nucă. După ce sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântați, mucenicii sunt împărțiți familiei, vecinilor și celor nevoiași.
Tot în această zi există tradiția ca bărbații să bea 40 sau chiar 44 de pahare de vin, în amintirea mucenicilor. În unele zone, câteva picături de vin sunt stropite peste pomi sau vița-de-vie, pentru rod bogat.
În multe sate se aprind focuri în curți sau pe câmp, obicei care simbolizează alungarea iernii și purificarea locului pentru primăvară. Copiii sar peste foc pentru sănătate, iar cenușa este împrăștiată în grădini sau livezi pentru belșug.
Ziua de 9 martie este legată și de numeroase superstiții. Dacă vremea este senină, se spune că vara va fi bună și echilibrată. Dacă plouă sau ninge, anul ar putea fi capricios. În unele regiuni, oamenii cred că în această zi se deschid porțile Raiului, iar sufletele celor plecați se apropie de cei vii, motiv pentru care se dau de pomană mucenici și alte bucate.
Pentru multe comunități rurale, sărbătoarea marchează și începutul simbolic al muncilor agricole, gospodarii scoțând plugul în mod ritualic și punându-și speranța într-un an roditor.
