Sâmbătă, 22 ianuarie 2022

by Andreea Radu
 1905: Duminica însângerată – începutul Revoluției ruse din 1905 (foto).
  • 1506: Este întemeiată oficial Garda Elvețiană a Vaticanului.
  • 1517: Sultanul Selim I a zdrobit armata sultanului mameluc al Egiptului și a cucerit orașul Cairo, după care urmează supunerea întregului Egipt.
  • 1521: Împăratul Carol al V-lea deschide Dieta de la Worms.
  • 1771: Spania cedează Port Egmont din Insulele Falkland Regatului Unit.
  • 1862: Se formează primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu.
  • 1879: Peste 1.500 de soldați britanici și-au pierdut viața în urma unei înfrângeri umilitoare în confruntarea cu zulușii, în bătălia de la Isandlwana.
  • 1901: Eduard al VII-lea devine rege al Angliei după decesul mamei sale, regina Victoria.
  • 1905: În Rusia izbucnește prima revoluție cu caracter democratic (Duminica însângerată), îndreptată împotriva autocratismului țarului Nicolae al II-lea (revoluția burghezo-democratică din 1905-1907), reprimată de autoritățile țariste.
  • 1917: Primul război mondial: Președintele american Woodrow Wilson cere o „pace fără victorie” în Europa.
  • 1939: Pentru prima oară, în cadrul Universității Columbia, a fost divizat un atom de uraniu.
  • 1941: Al Doilea Război Mondial: Marea Britanie a capturat orașul libanez Tobruk de la forțele naziste.
  • 1952: Ia ființă Institutul Național de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan”.
  • 1980: Andrei Saharov, fizician nuclear de naționalitate sovietică, militant și reformator pentru drepturile omului, este arestat la Moscova.
  • 1981: La Academia Franceză are loc ședința de recepție a primei femei, scriitoarea Marguerite Yourcenar (1903-1987), autoarea romanului istoric Memoriile lui Hadrian.
  • 1983: Björn Borg se retrage din tenis după ce câștigă de cinci ori consecutiv Wimbledon-ul.
  • 1993: Reuniune la nivel înalt la Minsk. Doar 7 state din cele 10 prezente (din fosta URSS) semnează Carta CSI. Se abțin Moldova, Ucraina și Turkmenistanul, pentru că nu sunt de acord cu crearea unor structuri care să ducă la un grad înalt de integrare, în special economică, și să asigure Rusiei rolul de lider
  • 1995: Israelul marchează împlinirea a 50 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz–Birkenau, Polonia.
  • 1999: A cincea mineriadă: „Pacea de la Cozia”, încep negocierile dintre comisia condusă de Radu Vasile și liderul minerilor Miron Cozma. La ora 18.30, negocierile se încheie, primul–ministru declarând: „Nicio parte nu a câștigat, în schimb a câștigat țara”.
  • 1999: A fost semnată, la București, Convenția dintre guvernul român și cel bulgar privind recunoașterea reciprocă a diplomelor și certificatelor de studii eliberate de instituțiile de învățământ și a titlurilor știintifice din cele două state. Legea pentru ratificarea Convenției a fost promulgată la 1 noiembrie 1999.

Nașteri

  • 1440: Ivan al III-lea al Rusiei (d. 1505)
  • 1561: Francis Bacon, filosof englez (d. 1626)
  • 1592: Pierre Gassendi, filosof, matematician francez (d. 1655)
  • 1729: Gotthold Ephraim Lessing, scriitor și filosof german (d. 1781)
  • 1788: Lord Byron (George Gordon), poet englez (d. 1824)
  • 1849: August Strindberg, poet și scriitor suedez (d. 1912)
  • 1869: Demostene Russo, istoric român (d. 1938)
  • 1869: Grigori Rasputin, călugăr rus (d. 1916)
  • 1875: David Wark Griffith, regizor american (d. 1948)
  • 1879: Charles Drouhet, istoric literar român de origine franceză (d. 1940)
  • 1879: Francis Picabia, pictor francez (d. 1953)
  • 1885: Gheorghe Demetrescu, astronom și seismolog român (d. 1969)
  • 1895: Lucia Bălăcescu Demetriade, pictor, grafician și cronicar plastic (d. 1979)
  • 1907: Valeria Sadoveanu, scriitoare română (d. 1985)
  • 1908: Lev Landau, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (d. 1968)
  • 1909: U Thant, diplomat birmanez, Secretar General al Națiunilor Unite (d. 1974)
  • 1911: Bruno Kreisky, primul cancelar federal social-democrat al Austriei (d. 1990)
  • 1916: Henri Dutilleux, compozitor francez
  • 1919: Carl Larsson, pictor suedez (n. 1853)
  • 1920: Chiara Lubich, fondatoarea Mișcării Focolare (d. 2008)
  • 1936: George Motoi, actor român de teatru și film, regizor de teatru (d. 2015)
  • 1936: Mihai Negulescu, poet român
  • 1936: Alan Heeger, chimist american, laureat al Premiului Nobel
  • 1945: Christoph Schönborn, cardinal, arhiepiscop al Vienei
  • 1959: Costel Orac, fotbalist și antrenor român
  • 1960: Michael Hutchence, muzician australian (INXS) (d. 1997)
  • 1965: Steven Adler, toboșar american (Guns N’ Roses)
  • 1966: Ecaterina Szabo, gimnastă română
  • 1966: Caius Dobrescu, poet, eseist și prozator român

Decese

  • 1592: Elisabeta de Austria, soția regelui Carol al IX-lea al Franței (n. 1554)
  • 1666: Shah Jahan, al 5-lea împărat mogul al Indiei (n. 1594)
  • 1901: Regina Victoria a Marii Britanii și Irlandei (1837–1901) și Împărăteasă a Indiilor (1876–1901) (n. 1819)
  • 1957: Coriolan Tătaru, medic dermatolog, decan al Facultății de Medicină din Cluj, primar al Clujului în anii 1931-1932 (n. 1889)
  • 1922: Papa Benedict al XV-lea (Giacomo della Chiesa), recunoscut ca un papă al dreptății, prin eforturile susținute pentru menținerea păcii (n. 1854)
  • 1922: Frederick Bajer, om politic și publicist danez, laureat Nobel (n. 1852)
  • 1922: Alexandru Ciurcu, inventator și publicist român (1854)
  • 1973: Lyndon B. Johnson, al 36-lea președinte al SUA (1963-1969) (n. 1908)
  • 1993: Kobo Abe, scriitor, fotograf și inventator japonez (n. 1924)
  • 1994: Telly Savalas, actor american (n. 1924)
  • 2001: Constantin Tacou, editor, nume cunoscut al diasporei culturale românești din Franța
  • 2004: Erwin M. Friedländer, fizician american de origine română (n. 1925)
  • 2007: Abbé Pierre: preot catolic francez, om al rezistenței contra nazismului, deputat, fondatorul Societății Emaus.
  • 2008: Heath Ledger, actor australian (n. 1979)
  • 2012: Tudor Mărăscu, regizor român de teatru și film (n. 1940)

Sursa: wikipedia.org

Facebook Comments