Românii beau mai mult, dar nu mai preferă berea, ci vinurile și băuturile alcoolice distilate

Consumul mediu de băuturi pe locuitor a crescut în 2023, comparativ cu anul anterior, la băuturile nealcoolice, vinuri şi la băuturile alcoolice distilate, în timp ce la bere a scăzut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică și preluate de Agerpres.ro. „Consumul mediu de bere, pe locuitor, a scăzut cu 2,9 litri; consumul mediu de vinuri, pe locuitor, a crescut cu 0,9 litri; consumul mediu de băuturi alcoolice distilate (în echivalent alcool 40%), pe locuitor, a crescut cu 1,7 litri; consumul mediu de băuturi nealcoolice a crescut cu 5,6 litri”, potrivit INS. Potrivit sursei citate, anul trecut resursele totale de bere au fost mai mici cu 532.200 hl, faţă de 2022, fiind asigurate în proporţie de 93,4% din producţia anului 2023. Importul de bere a scăzut cu 33,3%. Disponibilul de bere pentru consum uman a scăzut cu 3,4%, iar producţia cu 339.800 hl (-2,1%). Resursele totale de vinuri au crescut, faţă de anul precedent, cu 541.000 hl, creştere datorată în principal producţiei de vinuri care s-a majorat cu 20,9% (+803.900 hl). Importul de vinuri a crescut cu 7,5% (+43.200 hl), iar stocul iniţial de vinuri a scăzut cu 10,4% (-306.100 hl). Ponderea producţiei de vinuri în resursele totale a crescut cu 6,6 puncte procentuale, iar ponderea importurilor de vinuri a rămas constantă, faţă de anul 2022. Cea mai mare parte din resursele de vin a fost destinată consumului uman, care s-a majorat cu 178.700 hl, faţă de anul precedent. Exportul de vinuri a scăzut cu 8.300 hl faţă de anul precedent. În ceea ce priveşte resursele de băuturi alcoolice distilate (băuturi spirtoase), acestea au fost în 2023 mai mari faţă de anul precedent cu 138.500 hl alcool 100%. Producţia de băuturi alcoolice distilate a fost constituită în cea mai mare parte din lichioruri, alcool etilic de fermentaţie alimentar şi alte băuturi alcoolice distilate.