România se menține pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește costul orar al forței de muncă. În 2025, acesta a ajuns la 12,9 euro/oră, fiind peste doar Bulgaria și mult sub media europeană, estimată la aproximativ 30 euro/oră. În unele state din zona euro, costul depășește chiar 40 euro/oră.
Diferența este semnificativă: un angajat din România costă de peste două ori mai puțin decât media din UE, în ciuda creșterilor salariale din ultimii ani. Între 2016 și 2025, costul salarial orar a avansat cu aproximativ 13% anual, unul dintre cele mai ridicate ritmuri din Uniune. Cu toate acestea, decalajul față de economiile dezvoltate rămâne considerabil.
Chiar și în regiune, România se situează în urma unor state precum Croația (16,3 euro/oră) și Polonia (15,6 euro/oră), ceea ce indică o convergență lentă a veniturilor.
Structura pieței muncii este unul dintre factorii principali. Aproximativ 24% dintre salariații români câștigă sub două treimi din salariul median, comparativ cu 14,7% media UE. Această realitate reflectă o pondere ridicată a locurilor de muncă slab plătite și a sectoarelor cu valoare adăugată redusă, precum comerțul, serviciile de bază sau industria cu productivitate scăzută.
În paralel, apar semne de încetinire economică. La începutul anului 2026, construcțiile au scăzut cu 2,3%, comerțul și serviciile cu aproape 6% lunar, serviciile pentru populație cu 13%, iar transporturile rutiere au intrat în teritoriu negativ, cu -3,1%. Aceste sectoare angajează un număr mare de persoane, iar evoluțiile negative limitează perspectivele de creștere salarială.
Datele indică și o presiune ridicată asupra costurilor. Costul unitar al producției a crescut cu 16,1%, mai rapid decât salariile, ceea ce alimentează inflația. În același timp, costul unitar real al muncii a scăzut cu 6,8%, semn că o parte mai mare din valoarea economică este direcționată către companii și taxe, nu către angajați.
În contrast, economii precum Polonia, Cehia sau Ungaria au reușit să crească salariile prin îmbunătățirea productivității și reducerea marjelor de profit, fără a genera presiuni majore asupra prețurilor.
În aceste condiții, deși salariile din România sunt în creștere, țara rămâne printre ultimele din Uniunea Europeană, iar recuperarea decalajului față de Occident se anunță lentă, pe fondul încetinirii economice și al dezechilibrelor structurale.
Ultimele stiri
