România continuă să înregistreze cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat. Deficitul calculat după standardul ESA s-a situat în 2025 la 7,9% din PIB, peste estimarea inițială a Guvernului condus de Ilie Bolojan, care anticipa un nivel de 7,8%.
Chiar dacă deficitul a scăzut față de 2024, când a atins 9,3% din PIB (ESA), România rămâne pe primul loc în UE la acest capitol. Pe standard național (cash), deficitul bugetar pentru 2025 a fost de 7,65% din PIB, echivalentul a 146 de miliarde de lei, în scădere de la 8,67% în anul precedent.
În paralel, datoria publică a crescut la 59,3% din PIB, față de 54,8% în 2024, apropiindu-se de pragul de 60% stabilit la nivel european. Conform bugetului pentru 2026, autoritățile și-au propus o reducere a deficitului la 6,2% pe cash și 6% pe ESA, în linie cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană.
Guvernul a adoptat în ultimul an mai multe măsuri de austeritate, inclusiv creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli, invocând presiuni externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating. Totuși, nu au fost implementate reforme structurale majore pentru reducerea risipei bugetare.
Execuția bugetară din 2026 arată o evoluție mixtă. Primele două luni s-au încheiat cu un deficit de 14,2 miliarde lei (0,7% din PIB), în scădere față de aceeași perioadă din 2025. Luna ianuarie a adus chiar un excedent bugetar, primul din ultimii șapte ani, însă februarie a inversat tendința, cu creșterea cheltuielilor.
La nivel european, România este urmată de Polonia (-7,3%), Belgia (-5,2%) și Franța (-5,1%) în topul deficitelor. În același timp, mai multe state, precum Cipru, Danemarca sau Irlanda, au înregistrat excedente bugetare.
România se află într-un plan fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană, care prevede reducerea deficitului sub 3% din PIB și stabilizarea datoriei publice sub 60% până la finalul perioadei.
România rămâne cu cel mai mare deficit din UE. Nivelul depășește estimările Guvernului