România, printre ultimele țări din UE la reintegrarea șomerilor. Doar unul din cinci își găsește un job într-un an

România se află printre statele europene cu cele mai mici șanse de reintegrare profesională pentru persoanele rămase fără loc de muncă, potrivit celor mai recente date Eurostat. Doar 20% dintre românii care erau șomeri în 2024 au reușit să își găsească un nou job până la finalul lui 2025.
Datele plasează România alături de Italia și Grecia în grupul țărilor unde ieșirea din șomaj a devenit extrem de dificilă. La nivel european, media este de peste 36%, iar în state precum Danemarca sau Olanda mai mult de jumătate dintre șomeri reușesc să se angajeze într-un interval de un an.
Statisticile arată și o altă problemă majoră: tot mai mulți români renunță complet să mai caute un loc de muncă. Aproape 205.000 de persoane apte de muncă sunt considerate „descurajate”, adică disponibile să lucreze, dar care nu mai caută activ un serviciu.
Printre motivele invocate se numără lipsa locurilor de muncă, sentimentul că nu sunt suficient de pregătiți, refuzurile repetate sau convingerea că vârsta îi împiedică să fie angajați. Fenomenul este întâlnit mai ales în mediul rural și în orașele mici, unde oportunitățile de angajare sunt limitate.
Un semnal de alarmă vine și din categoria tinerilor între 25 și 34 de ani. Numărul celor care au renunțat să își mai caute activ un job a crescut într-un singur an de la puțin peste 16.000 la aproape 23.000 de persoane.
Economiștii avertizează că această evoluție indică o ruptură tot mai mare între sistemul educațional și cerințele reale ale pieței muncii. Mulți tineri finalizează studii pentru domenii unde cererea este redusă, în timp ce sectoarele care caută personal calificat nu găsesc candidați pregătiți.
Raportul apare într-un context economic complicat, în care companiile devin mai prudente, reduc costurile și amână recrutările. Specialiștii spun că încetinirea economiei, scăderea consumului și presiunile fiscale se văd deja direct în piața muncii.
Potrivit datelor analizate, problema României nu este doar una economică, ci și una structurală, fiind legată de lipsa reconversiei profesionale, diferențele dintre educație și cerințele pieței, investițiile insuficiente în anumite regiuni și mobilitatea redusă a forței de muncă.