România, pe locul 3 în UE la riscul de sărăcie. Peste un sfert dintre români au dificultăți cu cheltuielile de bază

România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește riscul de sărăcie și excluziune socială, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Statisticile arată că 27% dintre români au dificultăți în acoperirea cheltuielilor de bază, în contextul creșterii prețurilor la alimente, facturi, chirii și combustibili.

Deși procentul este mai mic față de anul 2019, când nivelul riscului de sărăcie era de 36%, România rămâne printre cele mai afectate state din Uniunea Europeană.

La nivel european, aproximativ 93 de milioane de persoane, adică unul din cinci cetățeni ai Uniunii Europene, se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.

Raportul arată că 17% dintre europeni trăiesc în locuințe supraaglomerate, aproape un milion de persoane nu au adăpost, iar copiii crescuți în sărăcie au șanse duble să rămână în aceeași situație și la maturitate.

În acest context, Comisia Europeană a anunțat o nouă strategie anti-sărăcie, care vizează peste 90 de milioane de europeni și include măsuri legate de ocuparea forței de muncă, accesul la locuințe și reducerea sărăciei în rândul copiilor.

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, Roxana Mînzatu, a declarat că Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2030 să scoată din sărăcie cel puțin 15 milioane de persoane.

„Avem un risc de sărăcie și excluziune socială de 93 de milioane de europeni, o cifră absolut impresionantă. Trebuie să spun că Uniunea Europeană și-a stabilit și o țintă ca până în 2030, măcar 15 milioane de oameni din această sumă totală să poată fi scoși din sărăcie”, a declarat Roxana Mînzatu.

Potrivit oficialului european, până în prezent doar 3,7 milioane de persoane au beneficiat de măsuri care au contribuit la reducerea riscului de sărăcie, ceea ce arată că este nevoie de acțiuni coordonate și accelerate la nivel european.

Strategia anunțată de Comisia Europeană include politici active pentru integrarea pe piața muncii, servicii de consiliere și sprijin pentru persoanele aflate în afara pieței forței de muncă.

De asemenea, Bruxelles-ul analizează posibilitatea realocării unor fonduri europene către programe pentru locuințe accesibile, inclusiv prin utilizarea fondurilor de coeziune și a unor componente din PNRR-uri.

Comisia Europeană ia în calcul și colaborarea cu instituții financiare internaționale și stimulente pentru statele membre, pentru a crește investițiile în locuințe și măsuri sociale în perioada financiară 2028–2034.