România intră în toamnă cu o situație energetică dificilă: seceta și scăderea producției pot aduce importuri mai scumpe

România se pregătește să intre în toamnă într-un context energetic dificil, marcat de secetă severă, producție redusă de energie hidro și nucleară, prețuri ridicate la gaze și electricitate și un nivel scăzut al rezervelor europene de gaze.
Situația este cu atât mai complicată cu cât oprirea Unității 2 de la Cernavodă ar putea obliga România să apeleze într-o măsură mai mare la importuri de energie exact într-un moment în care prețurile de pe piețele regionale sunt ridicate.
Pe piața europeană, prețul gazului natural a depășit pragul de 61 de euro/MWh, iar în unele țări energia electrică a trecut de 150-180 de euro/MWh. Creșterea este alimentată de combinația dintre temperaturile extreme, consumul ridicat pentru răcire, producția redusă din surse hidro și nucleare, precum și incertitudinile geopolitice din zona Golfului.
Indicele TTF, principala referință pentru gazele naturale europene, a trecut temporar de 62 de euro/MWh. Gazul este esențial pentru echilibrarea sistemelor energetice atunci când producția hidro, nucleară, eoliană sau fotovoltaică nu este suficientă.
Scumpirea gazului poate avea un efect direct asupra energiei electrice, deoarece centralele pe gaze sunt utilizate pentru acoperirea necesarului în perioadele în care alte surse nu produc suficient. Pe piețele europene, mecanismul prețului marginal poate face ca o tehnologie mai scumpă utilizată pentru acoperirea cererii să influențeze prețul întregii piețe.
În Italia, energia electrică a ajuns la 182,29 euro/MWh. Slovacia a înregistrat 153,98 euro/MWh, Ungaria 151,44 euro/MWh, Slovenia 150,70 euro/MWh, iar Croația 149,97 euro/MWh.
În Bulgaria, prețul a urcat cu 8%, până la 146,72 euro/MWh, iar în Grecia a ajuns la 115,78 euro/MWh. În Peninsula Iberică, energia electrică a fost cotată la 141,19 euro/MWh în Portugalia și la 128,85 euro/MWh în Spania.
Temperaturile extreme afectează în același timp cererea și producția. Consumul crește puternic din cauza aparatelor de aer condiționat, în special în perioadele de vârf, în timp ce seceta reduce disponibilitatea apei pentru hidrocentrale.
Nivelul scăzut al râurilor poate afecta și centralele termoelectrice și nucleare, care au nevoie de apă pentru sistemele de răcire. În Franța, producția nucleară ar putea fi redusă semnificativ în timpul perioadelor de caniculă, în timp ce Germania se confruntă și cu producție eoliană mai redusă în perioadele cu vânt slab.
Pentru România, una dintre cele mai mari probleme este situația Dunării. Debitul foarte scăzut al fluviului a dus deja la oprirea Unității 1 de la Cernavodă, iar autoritățile se pregătesc pentru oprirea Unității 2.
Dacă și al doilea reactor va fi oprit, România ar pierde temporar întreaga producție nucleară de la Cernavodă, într-un moment în care consumul intern este ridicat, iar producția hidro este afectată de secetă.
Guvernul a notificat Comisia Europeană cu privire la situația energetică și analizează mai multe variante pentru acoperirea necesarului, inclusiv menținerea unor capacități pe cărbune, repornirea unor grupuri și creșterea importurilor de energie.
Problema este că nici statele vecine nu sunt ferite de efectele secetei. Ungaria s-a confruntat, la rândul său, cu probleme la centrala nucleară de la Paks, afectată de nivelul Dunării și de temperaturile ridicate.
O altă vulnerabilitate o reprezintă rezervele europene de gaze. Depozitele sunt umplute în proporție de aproximativ 58%, nivel considerat scăzut pentru această perioadă și cu aproximativ 12 puncte procentuale sub cel de anul trecut.
Europa trebuie să acopere simultan consumul curent și să își refacă stocurile înaintea sezonului rece. O cerere ridicată pentru gaze, combinată cu eventuale probleme de aprovizionare, poate menține presiunea asupra prețurilor în următoarele luni.
La această situație se adaugă tensiunile din zona Golfului și riscurile privind transporturile prin Strâmtoarea Ormuz. Orice perturbare a transporturilor de gaze naturale lichefiate ar putea reduce oferta disponibilă pentru Europa și ar pune o presiune suplimentară asupra prețurilor.
Scumpirea energiei pe piețele angro nu înseamnă automat și imediat facturi mai mari pentru toți consumatorii. Impactul depinde de contractele furnizorilor, strategiile comerciale și mecanismele naționale de protecție. Dacă însă prețurile ridicate se mențin, acestea pot ajunge în timp să crească și costurile suportate de populație și companii.
Pentru România, evoluția Dunării, disponibilitatea producției de la Cernavodă, nivelul importurilor și prețurile regionale vor fi decisive pentru echilibrul sistemului energetic în următoarea perioadă.