România, în continuare printre ultimele trei state din UE la percepția corupției

România rămâne printre ultimele trei state membre ale Uniunii Europene în clasamentul Indicelui de Percepție a Corupției (IPC), potrivit raportului IPC 2025, publicat marți de Transparency International. Țara noastră a obținut un scor de 45 de puncte din 100 posibile, sub media democrațiilor fragile și mult sub media Uniunii Europene, care se menține la 62 de puncte.
Conform raportului, România se află la același nivel cu statele aflate în coada clasamentului european, alături de Bulgaria și Ungaria, ambele cu câte 40 de puncte. Situația este una de stagnare pe termen lung, diferența față de anul 2012 fiind de doar un punct în plus, în condițiile în care scorul României a variat anual cu cel mult 1–2 puncte.
La nivel global, Transparency International atrage atenția asupra unei degradări accentuate a percepției corupției, inclusiv în democrațiile consolidate, pe fondul slăbirii leadershipului și al erodării mecanismelor de control democratic. Numărul statelor cu scoruri peste 80 de puncte s-a redus semnificativ în ultimul deceniu, de la 12 la doar 5 în 2025.
Raportul evidențiază contraste puternice între statele europene. În timp ce țări precum Grecia și Estonia au înregistrat progrese importante în ultimii ani, alte state au cunoscut reculuri semnificative. În cazul României, lipsa unor reforme coerente și sustenabile este indicată drept una dintre cauzele principale ale menținerii unui scor scăzut.
Indicele de Percepție a Corupției măsoară percepția asupra corupției din sectorul public în 182 de state și teritorii, pe baza datelor agregate din 13 surse independente. Un scor de 0 indică un nivel foarte ridicat de corupție, iar 100 semnifică absența percepută a corupției. Statele cu democrații consolidate au, în medie, un scor de 71 de puncte, fără a coborî sub pragul de 50.
Potrivit Transparency International, scorurile scăzute sunt corelate cu politizarea justiției, slăbirea statului de drept, influența nejustificată asupra procesului politic și lipsa protecției pentru spațiul civic și libertatea presei. Consecințele sunt vizibile în patru domenii-cheie: justiția, integritatea politică, spațiul civic și accesul la servicii publice.
În acest context, organizația subliniază că adoptarea primei directive europene anticorupție, în decembrie 2025, reprezintă o oportunitate importantă pentru România. Transpunerea acesteia în legislația națională ar putea constitui baza unor reforme ambițioase, cu obiectivul atingerii unui scor de cel puțin 50 de puncte în IPC până în anul 2030.
Transparency International recomandă corelarea acestui obiectiv cu documente strategice precum Strategia Națională Anticorupție 2026–2030 și Strategia Națională de Apărare a Țării 2025–2030, dar și stabilizarea instituțiilor-cheie din domeniu, precum Agenția Națională de Integritate și Direcția Națională Anticorupție.
Raportul mai subliniază necesitatea unui cadru legislativ coerent, a consolidării calității anchetelor penale și a combaterii instrumentalizării politice a luptei anticorupție. Potrivit organizației, doar prin reforme consecvente, cooperare instituțională și respectarea separației puterilor în stat poate fi recâștigată încrederea publică și externă în capacitatea României de a combate eficient corupția.