România este pe primul loc în Uniunea Europeană la darea de mită. Unul din cinci români a recunoscut că a plătit mită pentru a obține servicii publice, potrivit Barometrului Global al Corupției realizat de Transparency International. Media europeană este de 7%. Diferența este uriașă și greu de cosmetizat.
Acesta este doar un capitol dintr-un tablou mai larg. Indicele de Percepție a Corupției 2025 plasează România pe locul trei în Uniunea Europeană în topul celor mai corupte state membre, după Ungaria și Bulgaria. Ungaria și Bulgaria au câte 40 de puncte din 100 posibile, în timp ce România obține 45.
Media UE este de 62 de puncte și stagnează de mai bine de un deceniu. Media democrațiilor fragile este de 47 de puncte. România rămâne sub ambele repere. Zero înseamnă „foarte corupt”, 100 „deloc corupt”. Cu 45 de puncte, țara noastră rămâne blocată în jumătatea inferioară a clasamentului, cu un progres de doar un punct față de 2012.
În timp ce unele state au reușit să recupereze teren, precum Grecia sau Estonia, altele au pierdut vizibil, cazul Ungariei fiind cel mai discutat. România, însă, este constantă. Nu urcă semnificativ, nu coboară dramatic. Rămâne aproape de coada clasamentului, an de an.
Transparency International arată că statele cu democrații solide au în medie 71 de puncte și niciuna nu scade sub 50. În cazul democrațiilor fragile, media este de 47. Diferența nu este doar de imagine, ci reflectă instituții funcționale, reforme consecvente și un sistem public mai puțin vulnerabil la influențe politice.
Adoptarea primei directive europene anti-corupție, în decembrie 2025, ar putea reprezenta un moment de recalibrare. Pentru România, transpunerea acesteia în legislația națională ar putea deveni o ocazie reală de a depăși pragul simbolic de 50 de puncte până în 2030.
Deocamdată, România conduce la un capitol pe care nimeni nu și-l dorește: mita. Iar în clasamentul general, rămâne pe podiumul rușinii în Uniunea Europeană.
România este campioană și primește locul 1 pentru luare de mită