România conduce în topul sărăciei extreme

Sărăcia extremă este o caracteristică a Românei, conform ultimelor date statistie publicate de Eurostat. Românii găsesc tot mai greu soluții pentru a face față costurilor vieții tot mai ridicate. Aproape jumătate dintre români, mai exact 40% nu pot face față cheltuielilor neașteptate care apar de la o zi la alta, potrivit datelor Eurostat. Este vorba de exemplu, despre majorarea TVA care a dus la scumpiri uriașe pentru toate bunurile și serviciile, creșterea facturilor la energie și, în viitor, majorarea taxelor locale. Politica de austeritate impusă de Ilie Bolojan pune întreaga presiune pentru recuperarea deficitului pe umerii populației. Aceasta în vreme ce protejează nomenklatura politică clientela de partid, căreia îi asigură finanțare din creșterile de taxe și impozite. Toate măsurile sunt de natură să-i îngenuncheze pe românii de rând. Conform datelor Eurostat, România se află în coada clasamentului statelor UE, la capitolul stabilitate financiară. Țara noastră este depășită de Bulgaria cu (45,6%), Letonia (45,3%), Grecia (43,9%) și Lituania. Demenționat că pentru Bulgaria problemele tind să se rezolve, de anul viitor, după aderarea la euro. Sărăcia extremă este una dintre trăsăturile caracteristice ale țării noastre. Conform Eurostat, țara noastră se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de expunerea la un grad de sărăcie foarte ridicat. Astfel, românii se uită cu invidie la celelalte state cu economii robuste, măcinate de crize politice, care n-au parte de stabilitatea oferită de Bolojan & Co, dar ai căror cetățeni sunt mai bine protejați. De exemplu, Olanda, țară care tocmai a trecut printr-o perioadă de alegeri anticipate are una dintre cele mai robuste economii. La fel Malta și Cehia. Nivelul de sărăcie în aceste state extremă în aceste state este cel mai scăzut din UE. Olanda are 16,9%, Malta – 18.3%, iar Cehia are 19,2%. Aceste state au dovedit un grad mai mare de reziliență la nivelul populației, după criza financiară din 2012. În timpul crizei financiare, 40% dintre europeni se aflau într-o situație de sărăcie. Proiectul a scăzut la 30,8% până în 2019. Pandemia de COVID-19 a inversat temporar acest trend pozitiv, indicatorul crescând însă doar până la 32,5% în 2020. În țara noastră, 17,2% din populație, adică circa unul din cinci români, trăiește sub pragul de sărăcie, conform datelor Eurostat. România este urmată de Bulgaria cu 16,6% și Grecia cu 14%. Alte țări precum Slovenia și Croația au rate de sub 2%. Profesorul Mihai Ionescu, economist la Universitatea din București, avertizează că „vorbim despre deficiențe structurale, nu despre probleme conjuncturale, conform b1tv.ro. Pentru a combate insecuritatea financiară și sărăcia, experții recomandă o abordare multi-direcțională. Ei vorbesc despre investiții în programe de formare continuă și adaptarea forței de muncă la cerințele sectoarelor economice bine plătite, esențială pentru a crește veniturile stabile. De asemenea crearea de oportunități de muncă în comunitățile mici și mijlocii prin investiții strategice ar reduce migrația internă și ar asigura o dezvoltare mai echilibrată. Iar programele de sprijin ar trebuie concepute nu doar ca ajutoare pasive, ci ca instrumente active de incluziune pe piața muncii pentru familiile vulnerabile.