- Faceţi exerciţii fizice în timpul zilei.
- Evitaţi exerciţiile extenuante cu douã ore înainte de culcare.
- Odihniţi-vã spre searã. Nu rezolvaţi atunci problemele dificile.
- Pãstraţi-vã dormitorul întunecat, la o temperaturã potrivitã (nici prea caldã, nici prea rece).
- Mutaţi lucrurile care v-ar putea distrage, cum ar fi ceasul, telefonul sau radioul.
- Încercaţi sã folosiţi noaptea o mascã de somn (care sã acopere ochii) şi dopuri de urechi.
- Dacã luaţi medicamente care pot fi stimulatoare: antihistaminice, decongestive sau medicamente pentru astm, luaţi-le cu cât mai mult timp posibil înainte de culcare.
- Pãstraţi destinaţia dormitorului doar pentru somn şi pentru activitãþi asociate cu somnul. Mergeţi în altã camerã pentru a citi, pentru a vã uita la TV sau pentru a mânca.
- Dupã ce v-aţi pus în pat, faceţi un efort conştient pentru a vã relaxa muşchii. Imaginaţi-vã într-o scenã liniştitã şi plãcutã.
Insomniile apãrute pe un interval de timp mai scurt (care pot dura de la câteva nopţi la câteva sãptãmâni) pot fi cauzate de îngrijorare în legãturã cu o situaţie stresantã sau de o indispoziţie trecãtoare. Insomnia persistentã pe un termen lung (care poate dura luni sau chiar ani) este cauzatã adesea de o anxietate cronicã, de consumul unor anumite medicamente, de o durere cronicã, de depresie sau de alte probleme fizice, cum sunt astmul sau boli ale arterelor coronare.
O situaţie mai specialã este aşa-numita apnee (oprire a respiraţiei) care apare în timpul somnului. Ea este de obicei cauzatã de un blocaj, în nas, gurã sau gât, al cãilor respiratorii superioare. Când aerul din nas şi din gurã este blocat, respiraţia se poate opri pentru 10 secunde sau chiar mai mult. De obicei, oamenii care au apnee în somn sforãie tare şi sunt foarte obosiţi în timpul zilei. Boala poate afecta atât copiii, cât şi adulţii.
Probabil cã v-aţi întrebat uneori de cât de mult somn are nevoie o persoanã. Timpul necesar de somn variazã de la om la om. Numãrul de ore dormite nu este aşa de important. Important este cum vã simţiţi când vã treziţi. Dacã nu vã simţiţi odihnit, probabil aveţi nevoie de mai mult somn. Dacã vã simţiţi obosit în timpul zilei, este un alt semn cã nu dormiţi destul. Media duratei somnului ar trebui sã fie de 7,5-8 ore pe zi. De cele mai multe ori, simpla eliminare a indispoziţiei sau a stresului vã poate ajuta sã dormiţi atât cât vã este necesar.
Rolul dietei în controlul insomniilor
Toate bãuturile cu conţinut de cafeinã (cafeaua, bãuturile cola) produc insomnie şi de aceea trebuie eliminate din alimentaţie. Efect excitant asupra sistemului nervos au şi condimentele şi produsele rafinate din zahãr. Acestea din urmã produc insomnii prin creşterea secundarã a concentraţiei zahãrului în sânge, dar efect asemãnãtor îl are şi hipoglicemia. De asemenea,glutamatul monosodic, aflat în multe preparate alimentare, afecteazã somnul.
Supraalimentaţia, mai ales seara, obiceiul de a mânca repede şi mestecând puţin, precum şi mâncãrurile grase, fãina albã, excesul de sare, conservanţii chimici şi alimentele potenţial alergene sunt alte cauze care pot afecta un somn odihnitor. De aceea, folosirea alimentelor proaspete, evitându-le pe cele semipreparate, poate fi folositoare.
Sursa: csid.ro