Reforma pensiilor magistraților, pentru a șasea oară la CCR. Se discută și o posibilă sesizare a CJUE

Curtea Constituțională a României urmează să dezbată miercuri sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la noul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Este a șasea oară când subiectul ajunge pe masa judecătorilor constituționali.
Tot în ședința de miercuri, CCR ar putea decide și asupra cererii Înaltei Curți de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară referitoare la compatibilitatea proiectului cu dreptul european.
Instanța supremă susține că măsurile prevăzute în proiect „pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”. Decizia CCR a fost amânată până în prezent de cinci ori.
La ședința din 16 ianuarie, toți cei nouă judecători constituționali au fost prezenți, însă pronunțarea a fost amânată pentru a permite analizarea unor documente suplimentare, inclusiv o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de ICCJ. În alte două rânduri, ședințele nu au avut loc din lipsă de cvorum.
Expertiza transmisă CCR ar indica faptul că, prin aplicarea noilor prevederi, pensia de serviciu a magistraților ar putea ajunge sub nivelul celei calculate pe baza principiului contributivității.
Proiectul adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Inițiativa a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.
Primul proiect de reformă a fost declarat neconstituțional de CCR în 20 octombrie, după o sesizare a ICCJ, motivul fiind lipsa solicitării avizului CSM în termenul prevăzut de lege. Ulterior, la începutul lunii decembrie, cei 102 judecători prezenți în cadrul Secțiilor Unite ale Înaltei Curți, convocați de președinta ICCJ, Lia Savonea, au votat în unanimitate pentru sesizarea din nou a CCR.
În motivarea transmisă Curții Constituționale, ICCJ susține că proiectul „anulează de facto pensiile de serviciu” pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii și că, pentru generațiile viitoare, pensia ar putea deveni inferioară celei din sistemul public. De asemenea, instanța supremă invocă posibile încălcări ale independenței justiției, raportate la jurisprudența CJUE, CEDO și a CCR.
Magistrații mai arată că legea creează un regim juridic dezavantajos în raport cu alte categorii profesionale beneficiare de pensii de serviciu și contestă lipsa unei fundamentări financiare clare în expunerea de motive.
Potrivit datelor invocate de ICCJ, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 90% provin din sistemul de apărare și ordine publică, iar peste 10.000 din alte categorii profesionale, inclusiv magistrați. Bugetul necesar pentru plata pensiilor de serviciu, altele decât cele militare, a fost de circa 2,2 miliarde lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde lei în 2024.
Decizia CCR este așteptată într-un context tensionat, cu implicații atât asupra sistemului judiciar, cât și asupra angajamentelor asumate de România în procesul de reformă a pensiilor speciale.