Anul 2025 s-a dovedit unul deosebit de dificil pentru apicultura românească, cu pierderi semnificative atât la nivelul producției de miere, cât și al efectivelor de albine, a declarat vineri președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Răzvan Coman.
‘Din toamna anului trecut, seceta a determinat lipsa polenului, în special, iar albinele nu s-au pregătit corespunzător pentru iernare. Din cauza acestor schimbări climatice, nici apicultorii nu mai știu exact ce trebuie făcut, astfel că trebuie să ne adaptăm la fel de repede precum mediul care ne înconjoară. În primăvară au fost pierderi foarte mari, care tind să cred că au depășit 50% din efectivele de familii de albine, iar în unele județe procentul a fost chiar mai ridicat. Din punct de vedere al producției, vă dați seama: familiile, ieșind slăbite din iarnă, nu au reușit să valorifice rapița, iar prima producție practic a fost inexistentă. Gerul din februarie și martie a compromis floarea de salcâm, iar când ar fi trebuit să avem familii puternice pentru culesul la tei, în unele zone producția a fost foarte slabă. Singura cultură de la care s-au obținut rezultate a fost floarea-soarelui, dar și aici numai apicultorii care au reușit să mențină familiile active au obținut producții, și acelea modeste. Anul acesta este unul dramatic, cu o producție extrem de mică de miere’, a precizat, pentru AGERPRES, președintele ACA, în cadrul Târgului Național al Mierii.
Comparativ cu un an normal, producția actuală se situează undeva în jur de 30% din nivelul obișnuit, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 70%.
‘Față de un an bun, cred că suntem undeva la 30%, deci o scădere de 70%. Un an bun înseamnă undeva la 20-25.000 de tone, iar pe fondul importurilor masive din afară – nu doar în România, ci la nivelul Uniunii Europene – de așa-zisă miere foarte ieftină, practic o parte dintre apicultori au renunțat la această activitate pentru că ieșeau în pierdere. Imaginați-vă: produceau miere polifloră care anul trecut avea un preț de 11 lei/kg, dar la vânzare erau nevoiți să o ofere cu 8-9 lei, un preț derizoriu. Aceste lucruri se întâmplă la nivel european, nu doar în România, iar pierderile au fost înregistrate aproape în toată Europa. Acum, din ce am observat, apicultorii, conștienți de ceea ce s-a întâmplat anul trecut, se pregătesc mai atent pentru perioada de iarnă și își hrănesc suplimentar albinele’, a explicat Coman.
La rândul său, Lucian Judele, administratorul public al municipiului București, a transmis că, deși există politici publice pentru biodiversitate, albina rămâne interzisă în Capitală.
‘Sunt întrebat câteodată cum mi-a fost copilăria și le spun că am avut o copilărie foarte dulce. Provin dintr-o familie care a iubit apicultura, care a iubit albinele. Ele au fost dintotdeauna cu noi (…), chiar înainte de Traci. Dar a venit anul 2000, oamenii au evoluat și au început politicile de mediu, s-a vorbit foarte mult despre biodiversitate și s-a luat decizia de a interzice albinele în București. Cred că aici există o problemă de logică: avem politici publice pentru biodiversitate, dar, în același timp, albina este interzisă în București, ceea ce nu au făcut toți înaintașii noștri. Am reușit să o facem noi, generația noastră, în anul 2020. Sper ca această nedreptate să fie îndreptată cât mai curând posibil’, a afimat Lucian Judele.
Totodată, președinta Comitetului Sectorial Agricultură Piscicultură și Pescuit din România, Carmen Burtea, a anunțat că în prezent se derulează o serie de proiecte sub umbrela Primăriei astfel încât să poată fi transmisă și tinerei generații ‘dragostea pentru albină și pentru albinărit’.
‘Vin în fața dumneavoastră cu noutăți referitoare la proiectele și programele care vă interesează în mod direct. Avem un proiect pe care intenționăm să îl lucrăm împreună cu domnul Judele și echipa coordonată de dumnealui, în cadrul proiectului PROEDUS, sub umbrela primăriei. Scopul este să transmitem tinerei generații dragostea pentru albină și pentru această ocupație – albinăritul, cum îi zicem noi popular. Mai mult, împreună cu colegul meu de la Comitetul Sectorial Silvicultură am reușit să identificăm și să realizăm o mapare a teritoriului României în ceea ce privește speciile melifere, astfel încât să putem stabili rute pe care dumneavoastră să vă puteți deplasa cu convoiul de albine în siguranță. În plus, prin APIA vom putea înștiința fermierii să nu utilizeze substanțe periculoase albinelor. Proiectul este încă în lucru, dar sperăm ca până la finele anului să venim cu vești bune către dumneavoastră prin ACA’, a adăugat Burtea.
De asemenea, ea a anunțat că a fost deja introdus în primul lot care va intra la revizuire standardul ocupațional de apicultor.
