Presa rusă susține că România ar face parte dintr-un „coridor al morții” NATO la Marea Neagră

Presa rusă lansează noi acuzații privind rolul României în arhitectura militară a NATO, susținând că țara noastră ar fi inclusă într-un sistem extins de rachete antinavă care ar transforma Marea Neagră într-o zonă controlată de Alianță.

Într-o analiză publicată de publicația rusă MK.ru, este invocat un așa-numit „coridor maritim al morții” și un „zid de rachete” menit să limiteze libertatea de mișcare a flotei ruse. Potrivit sursei citate, România ar face parte dintr-un „lanț de foc” alături de Bulgaria și statele baltice.

Conform articolului, desfășurarea sistemelor de rachete de tip NSM (Naval Strike Missile) ar face parte dintr-un plan mai amplu al NATO de creare a unei zone A2/AD (anti-acces și interdicție de zonă), care ar permite controlul accesului în regiuni maritime strategice, inclusiv Marea Neagră. Autorii susțin că se conturează „un organism unificat de rachete, întins de la Marea Barents până la Marea Neagră”.

Rachetele NSM, dezvoltate în Norvegia și utilizate de mai multe state membre NATO, sunt prezentate ca element central al acestei strategii. Acestea ar avea o rază de acțiune de peste 300 de kilometri și ar fi dificil de interceptat, fiind integrate într-un sistem comun de comandă și control.

Analiza mai afirmă că finanțarea și coordonarea acestor capabilități ar proveni în mare parte din Statele Unite, chiar dacă infrastructura este amplasată pe teritoriul statelor aliate. În acest context, se vorbește despre construirea unui „sistem global de apărare de coastă”.

Autorii materialului sugerează că această arhitectură militară ar putea duce la escaladarea tensiunilor în regiune și la posibile incidente maritime.

În final, presa rusă invocă necesitatea unui „răspuns asimetric” din partea Moscovei, care ar putea include dezvoltarea unor capabilități alternative, precum războiul electronic, atacurile la distanță sau operațiunile cibernetice.

Informațiile prezentate reflectă perspectiva presei ruse asupra evoluțiilor militare din regiune. NATO a susținut în mod constant că măsurile de consolidare a flancului estic au caracter defensiv și urmăresc descurajarea unor eventuale agresiuni.