Sub Carpaţi există un tunel care urma să lege Sinaia de Moroieni. Lucrările au început în Primul Război Mondial şi au fost continuate de nazişti. După război, una dintre intrări a fost astupată de Securitate, însă cea de-a doua este accesibilă şi astăzi. O echipă a Televiziunii Române a reuşit să intre în Tunelul Naziştilor.
Amatorii de conspiraţii susţin că sub Bucegi se află un tunel ce are legătură cu alte două: unul din Tibet, iar altul de sub piramidele egiptene. Alţii cred cu ardoare că în Carpaţi există o bază extraterestră, iar unele site-uri încearcă să ne convingă de faptul că Pentagonul a descoperit uriaşe încăperi sub munţii noştri. Iar totul este, bineînţeles, ţinut în cel mai mare secret de către SRI, în cooperare cu CIA.
Lăsând la o parte senzaţionalul din lumea virtuală, în cea reală găsim, totuşi, un sâmbure de adevăr.
„La intrare in Sinaia, la poalele muntelui Păduchiosu, un viaduct duce către o intrare în versant. Lucrarea este mascată de vegetaţie, dar este într-o stare foarte bună, chiar dacă a fost făcută acum aproape 100 ani. Este partea estică a unui tunel proiectat pe o lungime de aproape 6 kilometri, care urma să lege Sinaia de Moroieni“, explică jurnalistul Cristian Răuţu.
Istoria acestui tunel începe când conducătorii Regatului României înţeleg că va urma o conflagraţie mondială şi decid să ia măsuri din timp.
Firma germană Julius Berger este desemnată să construiască linia de cale ferată Sinaia – Pietroşiţa. Inginerii proiectează un tunel de 5.918 metri, care urma să fie gata în 28 de luni.
S-a început simultan, la ambele capete ale tunelului, Sinaia şi Moroieni. Se lucrează continuu, în 3 schimburi, a câte 8 ore.
În august 1914, din cauza izbucnirii războiului, lucrările au fost sistate.
În aceeaşi perioadă încep lucrările şi la un alt proiect strategic: Drumul Regelui, sau ceea ce astăzi turiştii cu automobil numesc „Transalpina”.
Pentru a doua oară, în 1939, muncitorii abandonează din nou lucrările la tunelul Sinaia-Moroieni. Începea Al Doilea Război Mondial.
România , al IV-lea producător de petrol din Europa, devine aliatul Germaniei. Hitler avea mare nevoie de ţiţeiul din Valea Prahovei.
Istoricii spun că petrolul românesc a asigurat funcţionarea a 10% din efortul de război al Germaniei. Însă mai era nevoie şi de o rută sigură de transport. De aceea, Hitler îi cere mareşalului Antonescu, în 1941, să reia lucrările la tunelul Sinaia-Moroieni.
În dorinţa de a mai avea o cale de transport ieftină, cu o capacitate mult mai mare şi care nu putea să fie bombardată, Hitler i-a cerut lui Antonescu să proiecteze şi să demareze lucrările la ceea ce avea să devină ctitoria epocii Ceauşescu, Canalul Dunăre-Marea Neagră!
Însă înfrângerea Germaniei pe frontul de Est pune capăt lucrărilor, pentru a treia oară.
La acea vreme se săpaseră, în total, 800 de metri de tunel: 5 metri înălţime şi 4,8 metri lăţime.
După război, partea tunelului dinspre Sinaia devine depozit de brânză, apoi, până la Revoluţie, depozit de legume şi fructe. În prezent, un întreprinzător cultivă acolo ciuperci.
Partea dinspre Moroieni a avut o istorie mai ciudată. Potrivit inginerului Radu Bellu, se pare că Securitatea a decis ca această gură să nu mai fie accesibilă.
Cert este că, acum, pe partea dinspre Moroieni, versantul s-a prăbuşit. Se mai văd doar ruinele podului construit de germani şi ceea ce a rămas din organizarea de şantier. Şi aici, şi pe partea cealaltă a muntelui a mai rămas însă şi altceva: legenda!
Echipa TVR a filmat în tunel. A explorat 480 de metri. La un moment dat, după 300 de metri a găsit o bifurcaţie, care era însă prăbuşită după vreo 25 de metri. La fiecare 50 de metri, tunelul are prevăzute nişe de refugiu. După 480 de metri, tunelul este obturat de un zid din cărămidă. Din el lipseau însă câteva, suficient pentru ca o persoană să se poată strecura dincolo.<