Patru din zece români se simt epuizați la serviciu. Presiunea de la muncă le afectează și viața personală

Patru din zece români se simt epuizați la serviciu. Presiunea de la muncă le afectează și viața personală
Patru din zece salariați români spun că se confruntă cu epuizare la locul de muncă, potrivit datelor prezentate de Digi24. Presiunea profesională, relațiile tensionate cu superiorii și solicitările care continuă după încheierea programului ajung să afecteze și timpul destinat odihnei și familiei.
Mai bine de jumătate dintre angajați evită să vorbească despre problemele care îi implică pe șefi sau pe colegi, de teama unor consecințe. În același timp, un salariat din zece declară că a fost abuzat verbal la serviciu, arată un studiu al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, citat în material.
Printre dificultățile semnalate se numără comunicarea deficitară, lipsa recompenselor și atitudinea autoritară a unor superiori. Pentru o parte dintre angajați, aceste situații devin o sursă constantă de stres.
Este și cazul lui Marius, un bărbat de 41 de ani care lucrează în construcții. Acesta a povestit pentru Digi24 că superiorii îi reproșează permanent modul în care își îndeplinește sarcinile, chiar și atunci când consideră că rezultatele muncii sale sunt bune.
„Mă agit să iasă treburile cum trebuie. Chiar dacă îmi ies, îmi găsește motive: «Așa nu-i bine, așa nu-i bine!». Îi pune pe alții să mă corecteze. Din orice punct de vedere, îmi găsește nod în papură. Am ajuns la psihiatru, am ajuns la terapie. Mi-a recomandat să îmi schimb locul de muncă”, a relatat acesta.
Presiunea se prelungește, în unele cazuri, și după terminarea programului. Telefoanele, mesajele și e-mailurile de serviciu reduc timpul de recuperare, iar oboseala persistentă și dificultățile de concentrare sunt semnale care merită atenție, explică specialiștii citați de Digi24.
Mihaela Rus, președintele filialei Constanța a Colegiului Psihologilor din România, a explicat că persoanele afectate pot ajunge să nu mai aibă resursele cognitive, emoționale și comportamentale necesare pentru a face față solicitărilor profesionale.
La rândul său, psihiatrul Raluca Modoranu, de la Institutul de Psihiatrie Socola, a subliniat importanța delimitării programului de lucru de viața personală. Potrivit acesteia, timpul liber trebuie să permită relaxarea, fără disponibilitate permanentă pentru apeluri, mesaje sau e-mailuri profesionale.
Datele prezentate indică faptul că angajații din sănătate și asistență socială reclamă cel mai frecvent epuizarea asociată muncii. Volumul ridicat de sarcini, stresul repetat și lipsa recunoașterii se numără printre problemele care pot transforma presiunea profesională într-o povară resimțită și dincolo de locul de muncă.