Sunt peste 8,2 milioane de români apți de muncă, dar doar 63% dintre ei sunt angajați, conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cifrele oficiale mai arată că doar jumătate dintre femeile din România au un serviciu și cei mai mulți tineri de până în 24 de ani nici nu muncesc, și nici nu studiază.
Patru români din zece nu lucrează, deși sunt apți de muncă. Unii nici nu-și caută de lucru. În schimb, alții spun că și-au tot căutat, dar nu au găsit. Unii au fost respinși la angajare din cauza vârstei mai înaintate.
Valentin a rămas fără serviciu la începutul acestui an. Are 55 de ani și s-a chinuit ceva până și-a găsit alt loc de muncă, din cauza vârstei. Recunoaște că a început să-și caute de muncă „împins de la spate de doamna”, adică de soția lui. Într-un final, s-a angajat ca paznic. „Am căutat, la începutul anului, ca instalator sanitar vreo patru, cinci luni și mi s-a refuzat, din cauza etății”, a spus Valentin.
El lucrează acum ca agent de pază: „Am întrebat mereu de ce… Că ăștia tineri nu cunosc încă meseria, pe telefoane, și au zis că așa e regula, politica”.
Întrebat de Digi24 câte refuzuri a primit până să-și găsească acest serviciu, Valentin a răspuns: „Cred că am vreo 30 de cereri, de CV-uri”.
Potrivit sociologului Ciprian Iftimoaei, Eurostatul arată o rată de ocupare de 75,8% la nivel european: „Se referă la acele persoane care muncesc cel puțin o oră pe zi în unul dintre sectoarele economiei naționale și pentru care primesc un venit sub formă de salariu”.
În orașe, aproape 70% dintre cei apți de muncă lucrează, iar, la sate – circa 60%.
La sate e chiar mai greu să-ți găsești de muncă. Mulți lucrează, de fapt, la oraș, dar „distanța e mare, nu prea ieși și cu cazare, cu mâncare, cu traseul; nu face”, spune o persoană.
În România, puțin peste jumătate dintre femei sunt angajate și două treimi dintre bărbați lucrează.
De asemenea, aproape 80% dintre tinerii până în 24 de ani care au renunțat la studii, uneori mult prea devreme, nu muncesc, mai arată datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică.
Mai mult, un sondaj realizat de Ziarul Financiar arată că doar 25% dintre cei din Generația Z consideră firesc să lucreze până la 60–65 de ani, aproape jumătate își propun să se retragă între 50 și 60 de ani, iar 14% ar vrea să iasă la pensie înainte de 50. Doar 11% se văd lucrând și după 65 de ani.
Pentru cei din Generația Z (persoanele născute aproximativ între sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2010), succesul nu mai înseamnă doar stabilitate și vechime, ci timp liber, experiențe autentice și sănătate mentală.
Ministrul Muncii recunoaște că „există o problemă în ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor” și promite că va veni cu un program care să faciliteze găsirea primului loc de muncă în cazul tinerilor cu vârsta sub 26 de ani.
