România a ajuns într-o situație neobișnuită pe piața carburanților: prețurile la pompă cresc, deși cotațiile internaționale ale petrolului nu indică o presiune care să justifice aceste majorări. Semnalul de alarmă este tras de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, care susține că explicația ar putea fi găsită chiar într-o măsură adoptată de Guvern pentru protejarea consumatorilor.
Analiza vine după ce OMV Petrom a majorat recent prețurile la benzină și motorină cu câte 5 bani pe litru. Potrivit specialistului, evoluția este greu de explicat prin variația prețului petrolului Brent sau prin cursul valutar, factori care influențează în mod normal costurile carburanților.
Chisăliță atrage atenția asupra efectelor generate de Ordonanțele de Urgență nr. 19/2026 și nr. 24/2026, prin care Guvernul a plafonat adaosul comercial la nivelul mediei anului 2025. Măsura a fost prezentată ca o modalitate de a reduce prețurile și de a preveni eventualele speculații de pe piață.
Potrivit analistului, în practică, plafonul impus de stat poate deveni un punct de referință pentru companii. Astfel, în loc să transfere către consumatori reducerile de cost rezultate din ieftinirea petrolului, operatorii pot menține prețurile la un nivel care să le permită valorificarea integrală a marjei comerciale admise de reglementări.
„Dacă prețul petrolului crește, plafonul poate limita extinderea marjelor și poate proteja consumatorii. Dacă însă prețul petrolului scade, companiile nu sunt obligate să transfere integral această reducere către clientul final”, explică președintele AEI.
Specialistul subliniază că nu există dovezi publice care să demonstreze că majorarea recentă a prețurilor a fost cauzată direct de plafonarea adaosului comercial. Totuși, din punct de vedere economic, această ipoteză este considerată plauzibilă.
Dumitru Chisăliță avertizează că intervențiile administrative în economie pot avea efecte secundare nedorite. O măsură gândită pentru limitarea profiturilor excesive și protejarea consumatorilor poate ajunge, paradoxal, să reducă presiunea concurențială și să încetinească procesul de ieftinire a produselor.
În concluzie, președintele AEI consideră că succesul unei politici publice trebuie evaluat după efectele sale reale asupra pieței și asupra consumatorilor, nu doar după intențiile declarate la momentul adoptării acesteia.
Paradox la pompă: carburanții se scumpesc în România, deși petrolul se ieftinește