Natalitatea se prăbușește: România ajunge la cel mai mic număr de nașteri din ultimii 100 de ani

România a înregistrat în 2025 un nou record negativ în privința natalității. Anul trecut s-au născut aproximativ 145.000 de copii, cel mai mic număr consemnat în ultimul secol, potrivit datelor anunțate marți de Institutul Național de Statistică.
Cele mai puține nașteri au fost înregistrate în județele Tulcea, Mehedinți și Caraș-Severin, fiecare cu mai puțin de 1.500 de copii născuți în 2025. Situația este deosebit de gravă în Caraș-Severin, unde numărul copiilor sub 14 ani a scăzut cu aproape 25% între recensămintele din 2011 și 2021.
Datele statistice confirmă o tendință accentuată de declin demografic. Natalitatea se situează mult sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor, iar mortalitatea, aflată într-o relativă creștere, adâncește dezechilibrul. România intră astfel într-o fază de contracție demografică structurală.
Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, atrage atenția asupra ritmului accelerat al scăderii populației tinere: „Ritmul de scădere a populației cu vârsta mai mică de un an între ultimele recensăminte este de aproape 20%, fiind cel mai alert ritm din toate grupele de vârstă.”
La recensământul din 2021, populația României era cu 5,3% mai mică decât în 2011. Numărul copiilor sub 10 ani a scăzut cu aproape 6%, iar ponderea populației de peste 65 de ani a ajuns la aproximativ 20%, semnalând o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică.
Impactul economic al acestei evoluții este major. Un raport recent al firmei de consultanță McKinsey arată că multe dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii vor fi nevoite să-și dubleze productivitatea pentru a-și menține nivelul de trai, în contextul scăderii natalității și al reducerii forței de muncă.
În cazul României, presiunea este amplificată de intenția ridicată de emigrare în rândul tinerilor. Aproape jumătate dintre aceștia declară că iau în calcul plecarea din țară, iar în 2023 a fost înregistrat cel mai mare număr de plecări definitive ale tinerilor din ultimul deceniu.
Paradoxal, prăbușirea natalității are loc într-o perioadă de relativă creștere economică. În ultimii 20 de ani, PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare a crescut de mai multe ori. Cu toate acestea, numărul nașterilor este mai mic decât în anii ’90. Specialiștii explică fenomenul prin lipsa predictibilității: costuri ridicate ale locuirii, insecuritate profesională, amânarea deciziilor familiale și teama de pierdere a stabilității financiare.
Potrivit Banca Națională a României, procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat puternic. „Numărul persoanelor vârstnice la 100 de persoane tinere a crescut la 132,4 în ianuarie 2025, față de 126,8 în urmă cu un an. Vârsta medie a populației a ajuns la 42,9 ani”, arată BNR. Instituția avertizează că reducerea populației apte de muncă generează un deficit de lucrători calificați și afectează negativ productivitatea economică.
Efectele se vor resimți și asupra sistemului de pensii. Cheltuielile cu pensiile sunt prognozate să depășească 10% din PIB în următoarele trei decenii, în timp ce contribuțiile la sistemul public de pensii ar urma să scadă spre aproximativ 5,5% din PIB în următorii 15 ani.
În termeni concreți, declinul demografic se traduce prin pierderi masive de populație. Sporul natural negativ de aproximativ -94.000 de locuitori în 2025, fără a lua în calcul migrația externă, echivalează cu dispariția, într-un singur an, a populației unui oraș de dimensiunea Buzăului sau a municipiului Satu Mare.